Liberalii, sub asediul PSD, CCR și al Avocatului Poporului. Cine decide data alegerilor

Prima modificare stabilește că data acestor alegeri este stabilită de Parlament, nu de Guvern, ca și până acum. A doua modificare prevede că alegerile locale pot fi amânate cu maximum șase luni după încetarea stării de alertă, deci ar putea fi împinse în 2021.

PNL dorea ca acest scrutin să se desfășoare cel târziu până la sfârșitul anului 2020. La ora redactării acestui articol, liberalii se pregăteau să atace la CCR schimbările impuse de formațiunea condusă de Marcel Ciolacu.

Pe de altă parte, tentativele lui Orban de a ocoli Parlamentul cu ajutorul ordonanțelor de urgență s-au ciocnit de opoziția Avocatului Poporului, care a devenit extrem de activ și le atacă în mod constant la CCR-ul dominat de oamenii PSD.

Newsweek România vă prezintă un tablou al efectelor pandemiei asupra alegerilor, atât în România, cât și în alte țări.

Victorie nesperată pentru Trump

În plină pandemie, două state americane, California și Wisconsin, au organizat alegeri parțiale pentru Congresul SUA. O majoritate zdrobitoare a votat prin poștă, puțini alegători s-au prezentat la secțiile de votare.

Întrucât în California s-au impus, încă de la mijlocul lunii martie, restricții de circulație, întreaga campanie electorală s-a desfășurat în spațiul virtual.

De altfel, atât California, cât și alte state din SUA, se pregătesc pentru alegerile prezidențiale și legislative din noiembrie, așa că au decis să ofere tuturor cetățenilor posibilitatea de a vota prin poștă. Candidatul republican a câștigat în California, prima victorie a acestui partid în fieful democrat din ultimii 24 de ani.

În Europa, dimpotrivă, majoritatea statelor democratice au amânat alegerile, în unele cazuri termenul lor fiind mutat în 2021.

CCR a respins ordonanța de
urgență privind alegerile
anticipate, precum și
reglementările privind
starea de urgență

Astfel, alegerile locale din Marea Britanie au fost expediate în mai 2021, un an după termenul normal.

În Franța, în pofida criticilor, Guvernul a organizat primul tur al localelor, la 15 martie 2020. Prezența a fost extrem de scăzută, sub 45%. Pe acest fond, turul doi a fost amânat, inițial pentru 21 iunie 2020, iar apoi pe termen nelimitat.

Guvernul Poloniei a amânat în ultima clipă alegerile prezidențiale, care trebuiau organizate la 10 mai 2020, după ce a eșuat să organizeze votul prin poștă.

Etiopia trebuia să țină alegeri în august 2020, dar au fost amânate după ce guvernul de tranziție a declarat starea de urgență pe o perioadă de cinci luni.

În Africa de Sud, toate alegerile au fost amânate pe termen nedefinit.

În total, 47 de state din întreaga lume și-au amânat alegerile.

Pandemia ajută Guvernul de la Seul

Au existat însă și țări, precum Coreea de Sud, care au organizat scrutinuri, în pofida pandemiei. La mijlocul lunii aprilie, partidul președintelui Moon Jae-in a obținut o victorie zdrobitoare – a câștigat 180 de locuri din cele 300 ale Parlamentului – pe fondul a ceea ce presa locală a considerat a fi succesul său împotriva epidemiei de coronavirus.

Campania electorală s-a desfășurat însă în cea mai mare măsură online. Pentru scrutinul propriu-zis, s-au luat măsuri excepționale: cei aflați în izolare au putut vota prin telefon și aproape o treime din electorat a votat în avans, pentru a evita aglomerația din secții.

Și în statul australian Queensland s-au desfășurat alegeri locale, la 28 martie. În acest stat, votul este obligatoriu – amenda este de circa 80 de euro – dar, chiar și sub această amenințare, prezența a fost de circa 75%.

În istorie, au mai existat alegeri ținute în circumstanțe excepționale: în 5 noiembrie 1918, Statele Unite au organizat alegeri legislative parțiale („midterm“), deși se aflau încă în război și izbucnise epidemia de gripă spaniolă, care a ucis circa 650.000 de americani.

Puterile lui Orban, tot mai limitate

În România, capacitatea partidului aflat la guvernare, PNL, de a lua decizii referitoare la alegeri a fost puternic limitată de faptul că nu are majoritate în Parlament. Instrumentul ordonanțelor de urgență și-a pierdut din putere fiindcă Avocatul Poporului, Renate Weber (ALDE) atacă în mod constant aceste acte legislative – cum nu a făcut în perioada guvernării PSD – iar Curtea Constituțională, controlată de Valer Dorneanu, îi acceptă frecvent contestațiile.

În ultimele luni, la sesizarea Avocatului Poporului, CCR a respins: ordonanța de urgență privind alegerile anticipate, precum și reglementările privind starea de urgență. Guvernul Orban a fost nevoit să reglementeze prin proiect de lege regimul stării de alertă, iar Parlamentul i-a adus modificări substanțiale.

În aceste condiții, soarta alegerilor locale este complet neclară. Despre alegerile parlamentare nu s-a mai discutat de la începerea stării de urgență. La ora redactării acestui articol, președintele PSD, Marcel Ciolacu, cel al Pro România, Victor Ponta, și liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, anunțaseră că ar putea depune o moțiune de cenzură după încetarea stării de alertă.

UDMR nu și-a precizat poziția, dar relațiile cu Iohannis și PNL s-au răcit substanțial după ce șeful statului a spus: „PSD a ajutat UDMR să treacă prin Camera Deputaților o lege prin care dă autonomie largă Ținutului Secuiesc (...) PSD se luptă în birourile secrete din Parlament, ca să dea Ardealul ungurilor“.

____________________

Citește și

Când ar putea fi gata primul vaccin împotriva coronavirusului, SARS-COV 2

Antiinflamatoarele în contextul COVID-19. Ce este demonstrat și ce nu

Cât de corecte sunt datele despre mortalitatea SARS-COV-2

Cum poate fi repornită economia, după ce PSD a golit trezoreria

Oficiul pentru Achiziții Centralizate, creat de Dăncilă, a luat doar hârtie înainte de pandemie

VIDEO Infodemia tâmpește România. Minciunile despre COVID-19

Operațiunea vacanța de vară. Unde putem merge și cum

Școala online va bântui și la toamnă

PSD nu a putut deschide Biblioteca Virtuală, care ar fi ajutat elevii, în pandemie

Efecte psihologice ale pandemiei de coronavirus. Explicațiile experților