Protestul a fost organizat duminică, atunci când ar fi trebuit să aibă loc marșul anual organizat de Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor (VIF).
Anul acesta, apelurile la linia telefonică destinată victimelor violenței domestice s-au dublat în timpul stării de urgență, iar numărul ordinelor de protecție provizorii emise de polițiști a ajuns la 4.856, în ultimele șapte luni, adică, în medie, 694 cazuri/lună.
Conform datelor Poliției, 30% dintre ordinele de protecție sunt încălcate anual, iar 96% dintre autorii faptelor de violență în familie sunt bărbați.
Citește și: De ce nu folosește România brățările electronice pentru infractori
Rețeaua VIF are următoarele solicitări către instituțiile statului:
1. Adaptarea serviciilor de asistență și consiliere a femeilor la dificultățile și riscurile cauzate de pandemie.
2. Finanțarea de la bugetele locale a serviciilor sociale, publice și ne-guvernamentale, necesare supraviețuitoarelor violenței și comunităților.
3. Finanțarea prioritară a adăposturilor de urgență.
4. Adoptarea legislației privind implementarea unui sistem de supraveghere a agresorilor folosind brățări electronice.
5. Introducerea obligativității probei ADN în acheta cazurilor de viol/violență sexuală.
6. Identificarea și tratarea cu prioritate a cazurilor de acte sexuale cu minore.
7. Colaborarea cu cadrele medicale acolo unde există suspiciuni privind cazurile/situațiile în care mame adolescente (sub 16 ani) au rămas însărcinate.
8. Sesizarea din oficiu a instituțiilor responsabile ale statului și cercetarea cu celeritate de fiecare dată atunci când află că există cazuri de acte sexuale cu minore.
9. Formarea continuă a personalului din IGPR, IML, servicii de sănătate, servicii sociale și a magistraților care lucrează cu cazuri de femei victime sau supraviețuitoare ale violenței domestice și sexuale. Includerea în toate tipurile de formare a informațiilor despre etnie/rasă/statut social/orientare sexuală.
10. Echipe mixte femeie-bărbat de agenți de poliție care să instrumenteze cazurile de violență sexuală și violență domestică.
11. Elaborarea de proceduri de intervenție a autorităților acolo unde există suspiciunea unor practici asociate căsătoriilor forțate între minori sau între minoră și adult.
12. Programe de educație, consiliere și terapie pentru agresori în fiecare județ.
13. Centre specializate pentru cazurile de violență sexuală, cu personal specializat care să acţioneze în interesul victimelor, prin consiliere psihologică şi consiliere legală. Acolo unde este cazul, solicităm facilitatori pentru limba romani.
14. Alocarea unui număr mai mare de psihologi și psihiatri în penitenciare pentru expertizarea deținuților care sunt eliberați condiționat.
15. Îmbunătățirea serviciului de probațiune pentru monitorizarea deținuților condamnați pentru fapte de violență sexuală, după punerea lor în libertate, concomitent cu alocarea de fonduri pentru programe de integrare socială a deținuților puși în libertate.
16. Colaborare între instituții ori de câte ori este tratat un caz de agresiune în familie, viol, hărțuire sexuală, exploatare sexuală. Poliţia, Justiția şi sistemul medical trebuie să fie instituţii de suport real pentru victime.
17. Asigurarea accesului public la servicii de întrerupere de sarcină și de sănătate reproductivă. Obligativitatea instituțiilor medicale de stat de a presta aceste servicii de o formă gratuită și accesibilă tuturor femeilor din fiecare județ.
18. Alocarea de finanțări pentru programe de educație a tinerilor și pentru campanii publice de conștientizare.
19. Tratarea de către poliție a violenței asupra femeilor rome, persoane din grupuri LGBTQIA+ și alte grupuri minoritare ca violență intersecțională care are la bază cel puțin două criterii.
20. Introducerea de urgență a orelor de educație sexuală, accesibile în mod egal elevilor.
21. Aplicarea unor mijloace legale pentru stoparea difuzării de emisiuni care degradează femeile, promovează o cultură a violenţei şi transformă violenţa în divertisment.
