David Popovici, campion european în țara cu doar un bazin olimpic omologat

DE Mihai Duță, Petre Bădică | Actualizat: 14.08.2022 - 12:04
David Popovici,  Maxime Grousset și Joshua Liendo Edwards (sus - de la stânga la dreapta) - Foto: INQUAM PHOTOS/ Alex Nicodim
David Popovici, Maxime Grousset și Joshua Liendo Edwards (sus - de la stânga la dreapta) - Foto: INQUAM PHOTOS/ Alex Nicodim
 Complexul Duna Arena de la Budapesta - Foto: INQUAM PHOTOS/ Alex Nicodim
 Complexul Duna Arena de la Budapesta - Foto: INQUAM PHOTOS/ Alex Nicodim
Bazinul olimpic de la Otopeni, care a fost dat în funcțiune abia pe 5 iulie - Foto: INQUAM PHOTOS/ Sabin Cristoveanu
Bazinul olimpic de la Otopeni, care a fost dat în funcțiune abia pe 5 iulie - Foto: INQUAM PHOTOS/ Sabin Cristoveanu

Înotătorul român David Popovici a cucerit medalia de aur în proba de 100 m liber, sâmbătă, la Campionatele Europene de nataţie de la Roma, cu un nou record mondial, 46 sec 86/100. Statul român nu încurajează sportul unde excelează tânărul.

SHARE

Pentru prima dată în istorie, România are un campion mondial la înot la 100 și 200 metri liber. Este și o premieră mondială, pentru că niciun sportiv nu a mai luat medalii de aur la aceste două probe în același concurs.

David Popovici a devenit, la 17 ani, unul dintre cei mai tineri campioni mondiali la înot. Iar acest lucru s-a întâmplat la un Campionat Mondial organizat la Budapesta, țară care are zeci de bazine olimpice de înot în care sportivii se pot pregăti indiferent de anotimp și unde pot fi organizate concursuri internaționale.

 Complexul Duna Arena de la Budapesta - Foto: INQUAM PHOTOS/ Alex Nicodim

În România există doar trei bazine olimpice care pot găzdui competiții la nivel înalt, însă până la începutul acestei luni a fost funcțional doar unul, cel de la Dinamo, care a fost inaugurat în 2014.

Centrul Național de Natație de la Otopeni a fost gata acum un an, dar din cauza birocrației a stat închis până pe 5 iulie, când a fost deschis cu prilejul organizării Campionatelor Europene de Înot. Proiectul a fost inițiat acum 10 ani.

Și la Târgu Mureș a fost inaugurat, tot anul trecut, un bazin modern de înot care este închis și astăzi.

Realizarea acestuia a fost aprobată acum 14 ani printr-o Hotărâre de Guvern, însă lucrările propriu-zise au început abia în 2019. Între timp a fost și omologat de Federația Română de Înot și Pentatlon Modern, dar nu este funcțional, pentru că a durat un an până să se stabilească legal cine îl administrează, iar acum Ministerul Sportului face angajările pentru personalul care trebuie să îl deservească.

Timișoara, al treilea oraș al țării ca populație, nu are bazin olimpic. Cele construite înainte de anii ʼ60 zac în paragină și mizerie în centrul orașului.

La Galați, singurul bazin olimpic de înot din oraș e închis de aproape 17 ani. Construit în 1970 și reabilitat în 2005 cu jumătate de milion de euro, este acum o ruină. 

Budapesta, complex de 171 de milioane de dolari

David Popovici a câștigat medaliile de aur la Campionatul Mondial organizat la Budapesta în Arena Dunării, un complex care are o capacitate de până la 8.000 de locuri și a costat 171 de milioane de dolari. 

Lucrările au început în 2015 și a fost încheiate în 2017.

Arena Dunării a fost terminată cu patru ani mai devreme pentru a găzdui o  competiție la nivel mondial, în 2017, după ce orașul Guadalajara nu a mai putut fi gazdă. Apoi a fost inclusă ca locație pentru posibile competiții de înot dacă Budapesta ar fi găzduit Jocurile Olimpice.

Arena găzduiește competiiții internaționale de înot, polo și sărituri. Este cea mai scumpă arenă sportivă din istoria Ungariei. 

Bazinul olimpic de la Otopeni, care a fost dat în funcțiune abia pe 5 iulie - Foto: INQUAM PHOTOS/ Sabin Cristoveanu

„Nu am construit Arena Dunării pentru Campionatul Mondial, ar fi fost exclus să facem o investiție atât de mare doar de dragul unei competiții mondiale. L-am construit pentru că oferă beneficii pe termen lung cetățenilor din Budapesta, inclusiv locuitorilor din Angyalföld și Újpest“, a declarat secretarul de stat pentru Dezvoltare al Budapestei, Balázs Fürjes.

Pe lângă bazinele de înot și sărituri, există și piscină pentru copii, dar și un jacuzzi cu o capacitate de 25 de persoane. 

Clădirea principală mai găzduiește magazine, un muzeu al sportului, centru de fitness, săli de sport profesionale, bufete, o zonă de vizionare VIP, sală de conferințe și evenimente, studiouri media, birouri și săli de ședințe precum și spații auxiliare (săli de întreținere și operare, unități sanitare, vestiare, camere medicale și de securitate).

30 de județe românești nu au niciun bazin

Cifrele seci arată că, în acest moment, statul pune la dispoziție doar 35 de bazine de înot unde elevii pot practica acest sport. Cele mai multe (10) sunt în București.

25 de bazine sunt pentru elevii din ciclul gimnazial, iar alte 10 sunt pentru copiii din liceu.

„Bazinul de înot este bazinul de apă destinat elevilor și studenților pentru înot care poate fi acoperit sau neacoperit“, explică Institutul Național de Statistică ce a luat în considerare atunci când a întocmit statistica.

Cele 25 de bazine de înot puse la dispoziție pentru elevii din clasele I – VIII sunt în 11 județe și în Muncipiul București. Cele 10 bazine de înot pentru elevii din liceu se află în 6 județe și București.

Cum unele județe au bazin și pentru elevii de gimnaziu și pentru cei de liceu, în total doar 13 județe și Municipiul București pun bazine de înot la dispoziția elevilor.

La finalul anului scolar 2018-2019, în sistemul de educaţie preuniversitar erau înscrişi 2,8 millioane de copii şi elevi. Astfel, există un bazin la 80.000 de elevi. 

Dacă vom cuprinde toți copiii, statistica este mai cruntă.

Datele relevă că, la începutul anului 2020, numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0 şi 18 ani, care aveau domiciliul în România, a fost de 4,138 milioane, reprezentând 18,7% din populaţie, potrivit datelor statistice puse la dispoziţie cu prilejul Zilei Internaţionale a Copilului. Rezultă un bazin la 117.000 de copii. 

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te