Evanghelie Zappa, aromânul care a creat „Olimpiadele uitate”. Ediția a XXXIII-a a Jocurilor Olimpice va debuta vineri, 26 iulie, în capitala Franței. Prima ediție a întrecerilor moderne este considerată cea din 1896, de la Atena, iar cel care este omagiat de o lume întreagă pentru reînvierea olimpismului antic este baronul francez Pierre de Coubertin.
Însă, înaintea lui, un aromân bogat stabilit în Țara Românească organizase deja patru ediții ale Olimpiadelor făcute pe propria cheltuială, tot în Atena, dar peste numele căruia s-a așezat un munte de uitare, prcă pentru a nu deranja gloria baronului de Coubertin.
Evanghelie Zappa, aromânul care a creat „Olimpiadele uitate”. Doi români, printre primii campioni
Povestea lui Evanghelie Zappa, cunoscut și sub numele de Vanghelie Zappa, Evanghele Zappa, Evangelos Zappas sau Evangelis Zappas, începe în 1800, când a venit pe lume satul Labovë e Madhe, în Epirul de Nord, în nord-vestul Greciei, la acea vreme teritoriu aflat sub stăpânirea Imperiului Otoman, acum parte a districtului Gjirokastër din Albania.
A avut o tinerețe zbuciumată, marcată de apertenențala Eterie, mișcarea de rezistență greacă ce lupta pentru înlăturarea jugului otoman.
Și-a făcut studiile la Paris, prilej cu care a cunoscut mulți români, dintre care unii aveau să marcheze semnificativ, ulterior, istoria țării.
Citește și: Cum influențează Jocurile Olimpice de la Paris conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu
Astfel, Zappa a devenit un apropiat al viitorului domnitor Alexandru Ioan Cuza, dar și al lui Mihai Kogălniceanu sau Barbu Catargiu, cel care va conduce, la 1862, primul guvern comun al Principatelor Unite.
De asemenea, s-a împrietenit cu Gheorghe Bibescu, cel care va domni în Țara Românească în perioada 1843 - 1848.
Atras de oportunitățile oferite de principatul nord-dunărean, Zappa a ajuns în Țara Românească prin anii 1830, unde avea să trăiască toată viața. Mai mult, în 1844, el va căpăta și naturalizarea, devenind cetățean cu toate drepturile al principatului.
Cu o avere imensă, Zappa a cumpărat, după aceea, multe pământuri - peste 15.000 de hectare - pe lângă București și în Bărăgan.
Ruinele conacului Zappa, din Broșteni, unde, pe vremuri, a fost găzduit și Alexandru Ioan Cuza - Foto: djcialomita.ro
Unul dintre aceste terenuri a fost în satul Broșteni, comuna Ion Roată, din județul Ialomița de azi. Aici a organizat ceva nemaivăzut de țărani: o fermă model uriașă, cu maşini şi utilaje agricole din Franţa, întinsă pe câteva sute de hectare.
Aici se cultiva grâu, orz şi porumb, avea siloz şi fabrică de spirt, iar transportul se făcea pe o cale ferată particulară - lungă de trei kilometri - şi nu cu căruţa, conform romania-actualitati.ro.
Nu mai vorbim despre numeroasele și generoasele lui donații către diverse instituții culturale din țară sau de înființarea de școli, spitale ori biserici de către acest adevărat Mecena al timpului.
Dar un gând nu-i dădea pace. Cum era îndrăgostit de Grecia și de tot ce ținea de antichitatea grecească, Zappa a avut ambiția să reînvie faimoasele Olimpiade, din acele vremuri.
Citește și: Câți sportivi români vor fi Jocurile Olimpice de la Paris? Box, caiac canoe, canotaj
Întrecerile antice erau dedicate lui Zeus, zeul suprem din panteonul grecesc, iar prima ediție a avut loc în anul 776 î.Hr, fiind interzise de împăratul roman Teodosiu, o mie de ani mai târziu, în anul 393 d.Hr.
Dar pe parcursul acelui mileniu, câștigătorii de la Locurile Olimpice antice deveneau adevărate superveete ale timpului, atingând gloria de care, astăi, se bucură un star de la Hollywood, o vedetă rock sau un mare sportiv.
Și, fapt binecunoscut, pe perioada desfășurării fiecărei ediții a Olimpiadei, „armele tăceau”, orice război fiind abandonat și pus „în așteptare”.
Iar Zappa era nu doar omul planurilor, ci și al faptelor, mai ales că imensa avere îl ajuta să pună în practică aproape tot ce gândea.
După ce, inițial, a propus chiar autorităților române organizarea unor astfel de Olimpiade, el și-a îndreptat atenția către regele Otto I al Greciei. În 1856 i-a propus acestuia reînfiinţarea Jocurilor Olimpice la Atena.
Așa ar fi arătat probele din cadrul primei ediții a Olimpiadelor lui Zappa, din 1859 - Foto: historia.ro
După mai multe negocieri purtate printr-o intensă corespondență cu guvernul grec, Zappa a plusat, punând pe masă o ofertă de nerefuzat: jocurile vor fi organizate pe cheltuiala lui.
În acest scop, a donat a donat statului grec peste 70.000 de galbeni şi 400 din acţiunile pe care le deţinea la Societatea Elenă a Vapoarelor, potrivit historia.ro.
Doi ani mai târziu, în 1858, la Atena, regele Greciei semna un decret prin care ordona crearea Fundaţiei Olympicelor sau Olympiile.
Citește și: Cum a murit temutul interlop Costel Corduneanu. A reprezentat România la Jocurile Olimpice
Așa se face că, în 1859, cu patru ani înainte ca Pierre de Coubertin să se nască, au avut loc, în mai multe piețe publice din Atena, întrecerile primei Olimpiade din timpurile moderne, la aproape 1.500 de ani de la interzicerea marii competiții.
În 1870 are loc a doua ediție, mult mai bine organizată, cu 31 de participanți în nouă probe. Tot atunci a afost intonat pentru prima oară Imnul Olimpic, iar premiile au fost oferite câștigătorilor de însuși regele Greciei.
Următoarele două ediții s-au ținut în 1875 și 1889, cea din urmă beneficiind și de inaugurarea impunătorului clădiri a Zappeionului, în 1888, un uriaș complex dedicat întrecerilor sportive olimpice.
Ironia soartei face ca, în 1896, la prima Olimpiadă organizată de baronul Pierre de Coubertin, o bună parte dintre probe să aibe loc chiar în Zappeionul ridicat cu banii lăsați de Evanghelia Zappa.
Chiar și la ediția din 2004, desfășurată tot în capitala Greciei, Zappeionul a devenit centrul de presă pentru jurnaliștii acreditați la marele eveniment.
Probele din cadrul celor patru ediții ale Olimpiadelor Zappiene - sau „Olimpiadele lui Zappa”, cum au mai fost numite - au inclus curse de alergări pe distanțe clasice: 200, 400 și 800 de metri, sărituri, aruncări și întreceri hipice, după cum menționează Nicolae Postolache în cartea sa, „Evanghelie Zappa. De la Broșteni la Atena”.
Zappeionul din Atena, ridicat pe cheltuiala lui Evanghelie Zappa, a fost inaugurat în 1888 - Foto: zappeion.gr
Merită precizat că, deși nu apar pe nicio listă a campionilor olimpici români, numele lor fiind acoperite nu de glorie, ci doar de uitare, printre primii sportivi care au primit cununa cu lauri dedicată învingătorilor probelor de la ediția inaugurală din 1859, s-au aflat și doi români, Dimitrie Atanasiu și Constantin Cristu.
Atanasiu a câștigat una din cursele de alergare de viteză - cel mai probabil la 200 de metri - în timp ce Cristu s-a impus la proba de aruncări.
Din păcate, deși nu merita o asemenea soartă crudă, Evanghelia Zappa și-a petrecut ultimii doi ani din viață țintuit la pat, murind pe 19 iunie 1865, chiar în concul ridicat de el pe moșia din Broșteni.
A fost înmormântat în curtea bisericii din aceeași localitate, ctitorită tot de el. Pe piatra lui funerară stau scrise, în limba greacă, aceste cuvinte: „Din partea lui Zappa, lumea să aibe concursuri olimpice”.
Tot ce s-a făcut după anul morții sale s-a realizat tot pe banii lăsați, visul lui fiind dus mai departe de vărul său, Constantin Zappa.
Abia în 1896 avea loc, tot în Atena, ceea ce este considerată a fi, în mod oficial, prima ediție a Jocurilor Olimpice moderne, cu baronul Pierre de Coubertin onorat drept creator al lor.
Citește și: Calvarul Dianei Mocanu: la 16 ani era campioană olimpică, la 18 se retrage. Azi, e complet uitată
Dar, înaintea sa, ba chiar înainte de nașterea lui, după cum arătam, aromânul Zappa apucase să organizeze și să fie martor la întia ediție a Olimpiadelor create pe banii lui, cea din 1859.
Așa se face că, dincolo de meritele baronului de Coubertin, care, totuși, n-a făcut decât să preia ideea acestuia și s-o perfecționeze - deși a minimalizat cât a putut inițiativa aromânului - numele lui Evanghelia Zappa ar trebui să fie menționat și celebrat la fiecare ediție a Jocurilor Olimpice, în orice dicționar, carte sau lucrare de istorie despre ele.
Ca și numele primilor doi români deveniți campioni în 1869, la prima ediție a marelui concurs sportiv organizat după un mileniu și jumătate de la interzicerea lui, Dimitrie Atanasiu și Constantin Cristu.
