Andrei Folbert este considerat de mulţi drept cel mai bun baschetbalist român din istorie. Nu a jucat în NBA, dar a reuşit să intre în inimile suporterilor, în special ai echipei Steaua Bucureşti. Prestaţiile de pe teren i-au adus supranumele de “Magicianul de sub panouri”.
Povestea celui mai bun baschetbalist român din istorie: A avut o pensie mizeră. Uitat, moare singur
Născut pe 6 ianuarie 1931, la Meşendorf (judeţul Braşov), Andrei Folbert a început să practice fotbalul la 11 ani, când juca pentru FC Suter, o echipă de juniori din Colentina. Trei ani mai târziu trece la baschet şi este legitimat la formaţia CAST (echipa de baschet a Centrului de Asistenţă Socială Tei).
A început să joace baschet în 1944, alăturându-se echipei "CAST" ("Echipa de Baschet a Centrului de Asistență Socială Tei"). Debutul său oficial ca jucător profesionist de baschet a fost în 1945, când a jucat în a doua ligă pentru CAST.
Citește și: Povestea românului declarat cel mai bun handbalist din lume. Condamnat la închisoare, fuge din țară
În anii 1946–1949, a jucat pentru "Telecom Team" ("P.T.T." sau "Telefoane") care în 1950 a fuzionat cu CFR Bucureșți, formând Locomotiva PTT Bucureşti, iar Folbert t a câştigat în 1951 primul său titlu la Campionatul Naţional sub îndrumarea antrenorului Constantin Herold.
Între 1952 și 1966 a jucat pentru "Steaua București" (fost "C.C.A." Club) care a fost numit Echipa Visului Românesc, câștigând încă 15 titluri la Campionatele Naționale.
Participă la Jocurile Olimpice cu Naționala
În tot acest timp, Andrei Folbert a început să joace şi pentru echipa naţională a României, devenind căpitanul selecţionatei în 1950.
În 1952, Andrei Folbert a participat alături de echipa naţională a României la Jocurile Olimpice de la Helsinki din 1952, când tricolorii s-au clasat pe locul 21.
Citește și: Marele regret al lui Bunaciu, prima medaliată la Mondiale din natația românească: „M-au bătut”
"Magicianul" a fost cel mai prolific jucător din România.
Finalul carierei l-a găsit la echipa de baschet a Academiei Militare, unde a fost jucător-antrenor până în 1972, când s-a retras. Şi-a continuant cariera ca antrenor pentru echipa de juniori a clubului Steaua Bucureşti, potrivit baschet.ro.
Cu o pensie mizeră, moare uitat
Deși a excelat în sportul de performanță, finalul carierei și ieșirea la pensie nu i-au adus satisfacțiile cuvenite.
Citește și: Calvarul lui Drâmbă, campion olimpic la scrimă: Șters din istorie, moare în mod suspect în Brazilia
“E greu să trăieşti în condiţiile de astăzi, cu o pensie mizeră, dar e şi mai greu să fii printre cei daţi uitării. Avem nevoie să ne revedem din când în când, avem nevoie de asemenea momente”, declara Andrei Folbert cu doar câteva luni înainte să moară.
Pe 29 septembrie 2003, fostul mare baschetbalist s-a stins din viaţă.
