Attila Szabo este multiplu campion mondial la lupte. Locuiește în județul Teleorman de peste 20 de ani, dar s-a născut în județul Covasna. A rămas, printr-un concurs de împrejurări, singur pe lume și forțat să plece în Ploiești, unde a ajuns la casa de copii. Acolo, la casa de copii, Szabo Attila a înțeles că supraviețuirea nu e posibilă fără luptă. La propriu. Și singur a învățat să lupte, din necesitate.
Dacă nu învăța atunci să se apere, probabil destinul lui ar fi fost unul cu totul și cu totul diferit. Se poate spune că acest campion mondial român și-a început primele antrenamente la casa de copii din Ploiești. Attila a început să facă sport profesionist de la 16 ani, devenind campion în numai câteva luni.
Trebuia să se apere
„Sportul pentru mine a început dintr-o necesitate. Aceea de a mă apăra. Am fost un copil care s-a confruntat cu foarte multe dificultăți, cu o situație financiară grea și total necunoscător de limbă română. Eu sunt din Târgu Secuiesc, apoi am ajuns la o casă de copii din Ploiești. Foamea te învață.
Pe lumea asta, dacă există ceva periculos… indiferent ce se întâmplă, ții la mama, la tată, dar când apare foamea, uiți de tot. Stomacul gol e cel mai periculos. Totul e până la asta. Numai cine a trecut prin foame știe. Deci nu știam să spun pe românește că mi-e foame și mă băteau copiii. Eu m-am apucat de sport efectiv ca să mă apăr, nu din alte motive”, a declarat pentru Mediafax bărbatul.
A mâncat bătaie
„A fost foarte greu acolo. Ai auzit de pușcărie? Așa era casa de copii. Mi-au dat de mâncare, două rânduri de haine, eram fericit că aveam și eu ceva nou pentru prima oară în viață. Când a venit noaptea și m-am dus în baie să mă spăl, în prima mea noapte, au venit, m-au bătut, m-au lăsat leșinat acolo. Eram în clasa a șasea. A doua zi aveam cele mai jerpelite haine, nimeni nu a întrebat unde îmi erau hainele noi. Mi le luaseră. La fel cu mâncarea, mi se lua pur și simplu din față, n-aveai dreptul să te plângi, că iar mâncai bătaie.
Umilința la care am fost supus la casa de copii este greu de uitat. Eu tremuram când venea seara, tremuram când intram în dormitor, tremuram când intram în sala de mese. Tot timpul mi-era frică, tot timpul mă băteau. Atunci am decis să ripostez. Și așa am devenit cel mai sălbatic om. Când intram în baie, toată lumea ieșea afară, când intram în dormitor, îmi luam ce voiam. Începusem să-i bat și eu. N-aveam altă șansă. Dar am început la risc. Acolo era în sensul sincer. Nu ne băteam, era pe viață și pe moarte. Aveam deja regulile mele și le făceam exact ce mi-au făcut”, povetește Szabo.
Cum s-a salvat
Acolo, la casa de copii, am învățat adevărata lege a junglei. Din 400 de copii câți am fost acolo, numai 3 au ajuns oameni. Restul sunt pușcăriași acum. Acolo am învățat să supraviețuiesc. Tot acolo am fost sfătuit de niște copii mai mari să merg să fac sport, că aveam calitățile necesare.
Citește și: Israelul, însărcinat în secret să facă pace în Ucraina. Putin i-a promis că nu-l ucide pe Zelenski
Plecarea în Germania
„În tinerețe, am fost sportiv de performanță. Am fost la Dinamo București, la Dacia Pitești, multiplu campion național. De aici, drumul meu a fost înterupt din cauza numelui. Am câștigat selecția pentru Moscova în fața unui coleg foarte bun, iar cu două spătămâni înainte de concurs mi-au spus că nu-mi ies actele să pot merge la competiția din Moscova. De atunci, am rămas plafonat în țară și am fost numărul 1 timp de aproape 12 ani, până când mi-am dat seama că trebuie să plec de aici. Și am plecat în Germania”, spune pentru liberinteleorman.ro
Citește și: Ștefan-Mihăilescu Brăila reînvață să meargă și să citească după un atac cerebral. A fost salahor
În Germania a muncit, a făcut bani și s-a întors în țară după 12 ani. S-a stabilit în Teleorman unde s-a însurat și e un om de afaceri de succes.
„Revenirea mea s-a întâmplat accidental. Am fost la București, la foștii colegi, să facem antrenament împreună, erau acolo și sportivii care fac performanță acum. M-am echipat, am făcut un pic de mișcare, apoi o luptă, cu rugămintea la antrenor să mă protejeze un pic. După aceea, i-am spus că mă protejează prea mult. El mi-a spus: nu te protejez deloc, eu atât pot. După care, el m-a întrebat de ce nu mă duc la mondiale. Și atunci mi-am dat seama că eu chiar mai pot. M-am dus la Saraevo, am ieșit pe locul II, la lupte Greco-romane și locul III la lupte libere”, potirvit aceleiași surse.
În 2017, la Campionatul Mondial de Lupte pentru Veterani din Bugaria, a obţinut medalia de aur la lupte greco-romane şi argint la lupte libere.
Performanțele
În cadrul campionatelor mondiale de veterani are: 2013 – Sarajevo – argint și bronz, 2014 – Belgrad – 2 medalii de bronz, 2015 – Atena – 2 medalii de aur (2015 este anul în care a devenit dublu campion mondial), 2016 – aur în Finlanda, la Seinajoki, și bronz în Polonia, la Walbrzych, 2017 – Plovdiv – Bulgaria aur și argint, 2018 – bronz în Macedonia și argint la Perm (Rusia).
