Când vine vorba de boli transmisibile, este important să identifici cât mai curând sursa unui posibil focar. În cazul holerei, detectorul de diaree ar putea ajuta, depistând câți oameni dintr-o anumită zonă se confruntă cu unul dintre principalele simptome ale acestei boli a secolului XIX care a ucis milioane de oameni de-a lungul timpului, explică specialiștii.
Detectorul de diaree dezvoltat de echipa GIT dispune de un microfon (nu și cameră video) care „ascultă” sunetele în timp ce oamenii folosesc toaleta. Folosind un algoritm AI, bazat pe „machine learning”, care rulează pe un microprocesor integrat, gadget-ul este capabil să identifice semnătura audio distinctă a mișcărilor intestinale libere și apoase asociate diareii, relatează newatlas.com.
Speciliștii GIT conduși de cercetătorul și inginerul Maia Gatlin au „antrenat” algoritmul utilizând mostre audio ale „evenimentelor de excreție”, cum ar fi urinarea, defecarea normală și diareea, obținute din diverse surse online. Fiecare „eveniment” a fost transformat într-o spectrogramă, care este în esență o reprezentare vizuală a sunetului, iar detectorul nu face altceva decât să suprapună sunetele „auzite” în WC-uri cu spectogramele știute.
Primele teste au arătat că algoritmul a fost capabil să identifice cu precizie tipurile de „evenimente” corespunzătoare, chiar și în contextul altor sunete puternice pe fundal.
Urmeză ca algoritmul să fie rafinat în continuare, folosind înregistrări din lumea reală și din toate tipurile de WC-uri.
Holera, boala secolului XIX
Holera este o boală infecțioasă bacteriană foarte gravă, care afectează în mod deosebit intestinul subțire. Boala se manifestă prin tulburări digestive ca o diaree gravă, vomitări excesive, care duc la o deshidratare rapidă a bolnavului (exicose), prin pierdere de electroliți (substanțe minerale).
Cu toate că boala evoluează frecvent atipic, poate fi recunoscută ușor prin mortalitatea ridicată de 85 % la izbucnirea bolii, ca ulterior acest indice de letalitate să scadă între 20 și 70 % la cazurile netratate.
Boala a fost semnalată prima dată pe Valea Gangelui, în India, prin anul 600 î.Hr. Prin secolul XVIII apar primele cazuri de epidemie de holeră. Iar în secolul XIX a izbucnit prima epidemie gravă de holeră în Londra.
Apoi, în „Războiul Crimeii” (1853-1856), de exemplu, mor în ambele tabere mai mulți soldați din cauza holerei decât pe câmpul de luptă.
Prin 1892, epidemia de holeră din Afganistan, se extinde în Rusia, în portul Hamburg izbucnește în același an o epidemie mare (8 600 de morți).
Ultima epidemie mare de holeră a avut loc în anul 1991 în Peru, de unde s-a extins în America Latină (400.000 de cazuri), conform wikipedia.org.
