Adoptat în urma unor negocieri îndelungate, acordul acoperă întregul ciclu al bateriilor, de la proiectare până la sfârşitul duratei de viaţă, şi se va aplica tuturor tipurilor de baterii vândute în UE - smartphone-uri, electrocasnice, scutere, maşini sau biciclete electrice, baterii industriale -, se precizează într-un comunicat de presă al Parlamentului European.
Peste trei ani şi jumătate, telefoanele mobile sau dispozitivele electronice vor trebui proiectate astfel încât bateria să poată fi scoasă şi înlocuită cu uşurinţă.
Toate bateriile vor trebui să poarte etichete şi coduri QR care să ofere informaţii despre performanţe, durata de viaţă şi compoziţie, în timp ce bateriile de scuter şi de maşină şi o parte din bateriile industriale vor avea nevoie de un "paşaport digital" care să le detalieze caracteristicile.
Rata de recuperare pentru baterii, până la 73% până în 2030
Totodată, companiile care includ bateriile în produsele lor vor trebui să îndeplinească obiective de colectare obligatorii. Pentru bateriile portabile, rata de recuperare va trebui să ajungă la 45% din total până în 2023 şi până la 73% până în 2030. Pentru bateriile de biciclete şi scutere, rata minimă de colectare va fi de 51% până în 2028.
Toate bateriile colectate vor trebui reciclate, cu niveluri ridicate de recuperare pentru cupru, cobalt, litiu, nichel, plumb, fiind impuse niveluri minime ale acestor metale valorificate din deşeuri în compoziţia noilor baterii.
Din 2024, producătorii vor trebui, de asemenea, să răspundă unor cerinţe crescânde de sustenabilitate şi performanţă şi vor trebui să furnizeze informaţii despre amprenta totală de carbon estimată, de la extracţia minieră la reciclare, înainte de impunerea, după 2027, a unui plafon maxim de emisii.
"Această lege stabileşte cerinţe de mediu pentru toate bateriile, fie că sunt produse în Europa sau importate, şi va restricţiona treptat accesul pe piaţa europeană pentru bateriile cele mai durabile", a explicat Pascal Canfin (Renew, liberali), preşedintele Comisiei pentru mediu din Parlamentul European. Efectul va fi consolidarea industriei europene a bateriilor şi reducerea, în acelaşi timp, a dependenţei UE de importurile de metale critice (litiu, nichel, cobalt etc.), a subliniat el."Este un salt înainte pentru a ne consolida competitivitatea, în contextul în care UE este foarte departe în urma Asiei şi a Statelor Unite în ceea ce priveşte bateriile", a declarat europarlamentara Jessica Polfjard (PPE, dreapta), care a participat la negocierea acordului.
Până în 2030, Europa vizează să atingă 25% din producţia globală de baterii, faţă de doar 3% în 2020.
