Când au apărut farfuriile în România? Ne-am obișnuit cu ele și fac parte din viața noastră cotidiană, astfel că cu greu ne mai întrebăm care e odiseea din spatele apariției și dezvoltării producerii acestor obiecte intrate în rutina meselor noastre.
Când au apărut farfuriile în România? Cine le-a creat prima oară, în lume? Din ce erau făcute?
Primele astfel de obiecte, destul de diferite de ceea ce numim astăzi farfurie datează din perioada civilizațiilor antice. În Mesopotamia, în jurul anului 3.000 î.Hr., oamenii foloseau un fel de farfurii plate, circulare, realizate din materiale precum lut și piatră.
Aceste farfurii timpurii erau rudimentare, aveau forme neregulate și erau destinate păstrării hranei sau a lichidelor. În mod similar, în Egiptul antic, farfuriile din ceramică erau comune, adesea împodobite cu motive decorative simple.
Citește și: Cum influențează culoarea farfuriei cât mănânci? Ce culoare trebuie să aibă farfuria, ca să slăbești
În timp, confecționarea și ornarea lor s-a transformat într-o adevărată artă, ea înflorind în special în țări ca Grecia Antică, Roma, dar și pe teritoriul țării noastre.
Olăritul este una dintre cele mai vechi îndeletniciri, iar despre această ocupație pe teritoriul României există mărturii încă din epoca neoliticului.
Lutul și roata olarului, cele două componente esențiale în producerea farfuriilor admirate și în ziua de azi - Foto: Facebook/Ceramica Marginea
Mai mult, în zonele cu tradiție adânc înrădăcinată, meșteșugarii populari au păstrat îndeaproape tehnicile prin care se modelează pământul și duc mai departe chiar și în zilele noastre perfecțiunea pe care au descoperit-o generațiile anterioare.
În România există câteva centre de olărit importante, țara noastră fiind printre puținele țări care se pot mândri cu meșteșuguri tradiționale unice.
Dintre zonele cu tradiție în ceramică, cele mai cunoscute sunt cele din Corund (județul Harghita), Horezu (județul Vâlcea) sau Marginea (județul Suceava), conform invietraditia.ro.
Începând cu anul 2012, ceramica românească de Horezu a fost înscrisă de UNESCO în lista Patrimoniul Cultural Imaterial.
Pe de altă parte, Corundul și Maginea sunt unele dintre puținele locuri din România în care se găsește faimoasa ceramică neagră.
Citește și: Ce produse românești făceau senzație la New York în perioada interbelică? Erau utilizate și de regi
Ea este mai rar întâlnită, de aceea este și atât de prețuită. Culoarea, de la cenușiu închis la negru, este recunoscută atât pe plan național, cât și internațional.
Revenind la destinul farfuriilor, în general, grecii și romanii au avansat în arta fabricării farfuriilor, introducând farfurii metalice din bronz, argint și aur pentru cei bogați.
Aceste farfurii erau adesea decorate elaborat, reflectând statutul proprietarului și sofisticarea societății. Ceramica a devenit, de asemenea, populară, romanii fiind pionierii folosirii ceramicii fine și a sticlăriei pentru uz cotidian.
Farfuriile de porțelan, asemănătoare celor moderne, s-au născut mult mai târziu, în China, prin anul 600 d. Hr., potrivit blackcarrot.in.
Farfurii din ceramică negră de Marginea, județul Suceava - Foto: Facebook/Ceramica Marginea
Între timp, la curțile regale ale Europei mâncarea gătită era servită direct în niște scobituri, sculptate în mesele de stejar, vesela din ceramică fiind folosită mai mult în popor.
În timpul Evului Mediu, în Europa, farfuriile din lemn și din metal au devenit tot mai folosite, ca și cele din cositor, foarte populare, în special printre cei bogați, deși conținutul său de plumb prezenta riscuri pentru sănătate.
Pe de altă parte, în lumea islamică medievală, ceramica a atins noi culmi odată cu dezvoltarea ceramicii lucioase și a tehnicilor complicate de glazurare. Aceste progrese au influențat ceramica europeană, în special prin intermediul comerțului și al cruciadelor.
Renașterea a adus un interes reînnoit pentru artă și știință, influențând designul farfuriilor, iar introducerea porțelanului din China în secolul al XVI-lea a revoluționat mesele europene.
Citește și: Meșteșugul din România care a fost înscris în patrimoniul UNESCO. E „aspirator” de turiști
Olarii germani din orașul Meissen au făcut rost de secretele porțelanului chinezesc, transformându-și farfuriile într-un brand celebru. urmați de cei din Sevres. Porțelanul, cunoscut pentru frumusețea sa delicată și durabilitate, a devenit foarte râvnit.
Farfurii din ceramică de Horezu, cu motive specifice - Foto: Facebook/Ceramica de Horezu
În timpul Iluminismului, și practicile culinare au devenit mai rafinate. Așezămintele formale cu mai multe farfurii pentru diferite feluri de mâncare au devenit standard în rândul elitei europene. Farfuriile erau adesea decorate cu modele complicate și aurite, demonstrând realizările artistice ale epocii.
Secolele XIX și XX au fost martorele producției în masă și ale răspândirii folosirii farfuriilor și în cele mai defavorizate clase sociale.
Revoluția industrială a permis producția de farfurii accesibile, dar de înaltă calitate. Inovațiile în materie de materiale, cum ar fi melamina și plasticul, au oferit opțiuni durabile și economice pentru utilizarea zilnică, mai notează sursa citată.
Astăzi, farfuriile sunt disponibile într-o multitudine de stiluri, materiale și modele. De la ceramică tradițională și porțelan la gresie modernă și sticlă, varietatea este imensă, îmbinând estetica cu funcționalitatea pentru a se potrivi diverselor experiențe culinare.
Dacă astăzi vi se pare un gest banal să mâncați dintr-o farfurie, gândiți-vă pentru o clipă și la milenara istorie a acestui obiect, ce ne pare azi mai degrabă nesemnificativ, prin firescul utilizării sale zilnice.
