Originea cuvântului șorici este oarecum misterioasă, deși există o explicație pentru proveniența lui. Dar ce-ar fi șoriciul fără o palincă fără el? Însă, oare numele acestei băuturi tari de unde vine? Răspunsurile, mai jos.
Care e originea cuvântului șorici? În limba de proveniență înseamnă jumări. De unde vine „palincă”?
Dacă vom consulta dicționarele, vom găsi că șoriciul este definit ca fiind „piele de porc pârlită sau opărită și curățată de păr pentru a deveni comestibilă”.
Dincolo de asta, el a fost și a rămas o delicatesă sinonimă cu iarna și, mai ales, perioada ei de sărbători, dar trece inclusiv de anotimpuri și tradiții, șoriciul fiind o „gustare” pe care mulți români o preferă chiar și vara.
Care e originea cuvântului șorici - Foto: Facebook/Camara Motilor (cu rol ilustrativ)
Totuși, de unde provine cuvântul acesta? Tot dicționarele ne spun că etimologia ar fi necunoscută, dar nu toți specialiștii sunt de această părere.
Citește și: Cum pui șorici de porc la murat? Cât timp poate fi păstrat în frigider? Secretul saramurii
Astfel, etnologul Gheorghiță Ciocioi susține că „șorici” provine din limba sârbă, unde termenul preluat și de noi însemna, de fapt, jumări, o altă delicatesa prețuită de români.
„Șorici este un termen încadrat în dicționarele noastre în categoria cuvintelor cu origine necunoscută (încercându-se, totuși, în mai multe rânduri, o soluție în cazul dat). Produs preferat în trecut de români la mesele de Crăciun, ori ca degustare, însoțit de o palincă/horincă.
Numele este unul împrumutat de la sârbi (nu și metoda de preparare a șoriciului, de aici încurcăturile legate de etimologie). În sârbă, čvarici/ čvarci (civariți/ civarți) se referă... la jumări, resturile de după topirea slăninei.
Tot resturi era socotită însă și pielea de pe slănină, de pe carnea mai grasă, ori mai slabă, de porc.
Astfel, la sârbi, la topirea (čvariti/ civariti, sb.) slăninei, o parte din pielea porcului era fie pârlită sau opărită pentru a putea fi consumată (friptă pe jar, prăjită, fragedă), fie intra la topit, ajungând totuna cu jumările (deși cu un gust aparte)”, e exlicat Ciocoi, conform jurnalul.ro.
Numele de palincă provine din vechea limbă cehă - Foto: imperialtransilvania.com
Dar pentru că au fost pomenite și horinca și palinca, cele două „rime” perfecte pentru degustarea șoriciului, să aflăm care este și originea numelor acestora.
Citește și: Șoriciul de porc e prea tare și gumilastic? Cu un truc banal îl faci să se topească în gură
„Cel dintâi nume - horincă - provine în românește din ucraineană (gorilka/horilka, iar în unele dialecte ale acestei limbi gorivka/horivka). Numele gorilka este legat în ucraineană de termenul ardere/ goriti – a arde.
Dacă are un conținut ridicat de alcool, încercată prin foc, horinca dă o flacără albăstruie sau verzuie, iar dacă aceasta e slabă aproape că nu se aprinde la test.
Apa de foc, în vechea cehă, va da paléna voda - de aici numele băuturii tari, cunoscută drept pálenka (cehă)/ pălincă (de la pálit /zapálit - a (se) aprinde”, a mai spus Gheorghiță Ciocoi.
