Care era marele secret al actorului Octavian Cotescu? A fost căsătorit cu o colegă la fel de celebră, Valeria Seciu, a avut u băiat care a ajuns călugăr la Muntele Athos și a avut parte de o moarte prematură, după ce inima sa mare și generoasă a refuzat să-l mai sculte.
Care era marele secret al actorului Octavian Cotescu? Cum îl chema și cine i-a schimbat numele?
Nimeni nu va ști ce s-ar fi ales și câte șanse în carieră ar fi avut un actor pe care l-ar fi chemat Octavian... Coteț.
Da, acesta era numele din naștere al viitorului uriaș artist. Însă destinul și acele întâlniri cu alți oameni, pe care, de obicei, le considerăm „astrale”, i-au dăruit un parcurs al vieții sinonim cu succesul, precum și un alt nume de familie.
Născut la Dorohoi, la 14 februarie 1931, a urmat cursurile Conservatorului de Artă Dramatică din Iaşi, absolvind în 1950, la nici 20 de ani.
Citește și: Cotescu: Bolnav, refuză să anuleze spectacolul: „Nu putem trimite publicul acasă”. Moare în 3 zile
A fost repartizat în Capitală, la Teatrul Bulandra, pe tunci Teatrul Muncipal, unde a debutat pe scenă la, 12 mai 1951, în „Pădurea” lui Aleksandr Nikolaevici Ostrovski, aşa cum precizează site-ul cinemagia.ro,
A avut șansa ca acolo să fie primit cu brațele deschise de marea Lucia Sturdza Bulandra, directoarea teatrului, care avea să-i descopere uriașul talent. Tot acolo și atunci s-a produs și schimbarea numelui care, firește, nu „suna” prea artistic, mai ales pentru un actor.
=
În neuitatul film „Operațiunea Monstrul” a avut parte de singurul său rol memorabil din cinematografie - Foto: Facebook/Cineclic
„Nașul” noului său „botez” a fost regizorul Moni Ghelerter, care l-a sfătuit să-și schimbe numele din Coteț în Cotescu. La rândul său, doamna Bulandra propusese Coteanu, dar sugestia maestrului Moni a fost mai convingătoare.
Tânărul actor devenit Octavian Cotescu a rămas legat de acest teatru, unde a desfăşurat o prestigioasă activitate., însă colaborat şi cu Teatrul Mic din Bucureşti, dar şi cu teatre din provincie,el jucând şi la Satu Mare și Oradea.
De fapt, prodigiosul său talent s-a manifestat pe deplin mai ales pe scena teatrelor, unde a interpretat magnigic roluri precum Bertrand din "Sfînta Ioana" de George Bernard Shaw, în regia lui Liviu Ciulei (1958), Tom din "Menajeria de sticla" de Tennessee Williams, în regia lui Dinu Negreanu (1960), Gogu din "Proştii sub clar de lună" de Teodor Mazilu (1962) şi Nae Girimea în "D'ale Carnavalului" de Caragiale (1966), ambele regizate de Lucian Pintilie sau Caţavencu din "O scrisoare pierdută" a lui Ion Luca Caragiale, în regia lui Liviu Ciulei (1972 şi 1979).
De asemenea, a jucat şi în "Revizorul" lui Nikolai Vasilievici Gogol, în regia lui Lucian Pintilie (1972), "Unchiul Vania" de Anton Pavlovici Cehov, în regia lui Laurenţiu Azimioar, "Maestrul şi Margareta" de Mihail Afanasievici Bulgakov, regia Cătălina Buzoianu (1980), "Tartuffe" de Moliere şi "Cabala bigoţilor" de Bulgakov, ambele regizate de Alexandru Tocilescu (1982).
A apărut și în numeroase filme, deși foarte puține i-au oferit posibilitatea de a-și manifesta imensul talent.
Citește și: Recunoașteți personajul? Actrița cucerită de Octavian Cotescu într-o gară. Rolul care a doborât-o
Singura peliculă care a rămas, cu adevărat, în memoria publicului, este „Operațiunea Monstrul” (1976), unde a făcut un rol memorabil alături de alți doi titani ai comediei, Toma Caragiu și Marin Moraru.
Actrița Valeria Seciu, soția și unica iubire a lui Cotescu - Foto: Facebook/Cineclic
Dintre celelalte intepretări cinematografice, mai pot fi reținute cele din „Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte” și „Ion - blestemul pământului, blestemul iubirii”
Popularitatea sa în rândul marelui public s-a legat, însă, și de neuitatul cuplu pe care l-a făcut cu Coca Andronescu în piesa „Iubirea e un lucru foarte mare”, o serie tv creată după srierile lui Ion Băieșu, unde cei doi au dat viața unui cuplu devenit celebru, Tanța și Costel.„Tanța și Costel”, personaje fictive originare din Lehliu Gară.
În viața personală a format un cuplu magic cu acrița Valeria Seciu de care l-a legat o iubire profundă.
Actrița l-a întâlnit pe actorul și profesorul Octavian Cotescu, pe scena teatrului Bulandra, ca spectatoare și adolescentă care visa la gloria actoriei.
Citește și: 92 de ani de la nașterea lui Octavian Cotescu. Iubirea pentru Valeria Seciu și o moarte ciudată
„Obişnuiam să merg foarte des la Teatrul Bulandra. Acolo l-am văzut prima oară pe Octav, în „Pădurea” (n.r. - chiar piesa în care Cotescu a debutat, cu Lucia Sturdza Bulandra, Fory Etterle, Jules Cazaban. Aşa m-am apropiat de teatru, auzindu-l, văzându-l pe Octavian Cotescu. Era o certitudine pentru mine ca voi deveni actriţă”, mărturisea Valeria Seciu într-un interviu.
La IATC, Valeria Seciu îl avea profesor asistent chiar pe Octavian Cotescu, cei doi apropiindu-se tot mai mult în plan sentimental. Dar cum el nu considera potrivit să aibă o relație cu o studentă, a așteptat până când actrița a absolvit facultatea pentru a avea o relație adevărată.
“O, foarte romantic ne-am cunoscut. Eu eram studenta îndrăgostită moartă de profesorul ei. Dar și profesorul o iubea pe studentă. Însă legătura s-a realizat abia dupa absolvire“, detalia actrița, ani mai târziu.
Valeria Seciu a fost cerută în căsătorie de Octavian Cotescu în 1966, din iubirea lor s-a născut un fiu, în 1968, pe nume Alexandru, care a ales să devină, prin anul 2000, călugăr pe Muntele Athos, la mănăstirea Vatoped.
Octavian Cotescu a fost considerat unul dintre cei mai inteligenți și cerebrali actori, el însuși mărturisind marea descoperire pe care a făcut-o în privința artei sale intepretative.
„Am descoperit apoi un lucru esenţial pentru cariera mea ulterioară: necesitatea de a domina cu privirea; privirea nu înseamnă fixitate, ea este un fluid care trece de la un individ la altul şi care îşi exercită influenţa prin mişcare…
Deci eu nu cu o privire pot să-l fascinez pe un partener, ci cu actul anterior privirii; ea este o acţiune care, ca oricare alta, trebuie să aibă la bază, ca argument definitoriu, actul gândirii”, dezvăluia el în volumul „Octavian Cotescu”, apărut la Editura Meridiane, în1983.
Despe actor, probabil că portretul cel mai spumos portret i-a fost făcut de „marele vrjitor” al cuvintelor, scriitorul Fănuș Neagu.
Alexandru Cotescu, actualul părinte Daniil, fiul celor doi mari actori - Foto: stiridiaspora.ro
„Cotescu e băiatul care într-o zi s-a furat pe sine de acasă și a fugit să se dăruiască lumii sub formă de fragi roșii. Născut în nordul Moldovei, care e Roma diasporelor est-europene, el a plecat călare pe șapte cai și pe un băț de aur, purtând în suflet primăveri cu două capete, o pasăre botoasă cu ochi de aramă și un cap de cerb între doi snopi de maci.
Cel ursit să învingă și să-i plouă cu minuni. Acum când, pentru el, fiecare seară e un strigăt cu destin precis conturat – vai, ce mierle-mi cântă-n soc și-un cocoș plin de noroc – Cotescu poartă nestins în suflet adunat din toate clopotele Moldovei, suprapuse pe obârșia apelor ce ne clatină neamul, imnul închinat tinereții de Mihail Sadoveanu, pe care amândoi l-am învățat ca să nu-l mai uităm niciodată, când eram elevi la Iași – el, la Liceul Național, eu, la Liceul Militar”, scria, printre altele, maestrul cuvintelor românești, potrivit ziarulmetropolis.ro.
Din păcate, starea de sănătate a actorului s-a degradat accentuat începând cu 1984, fiind situații în care făcea eforturi supraomenești să ducă la bun sfârșit un spectacol, doar din respect pentru public.
La 22 august 1985, inima lui ctavian Cotescu a încetat să mai bată, cauzele morții nefiind făcute publice nicioată, dar bănuielile permând către un infarct.
Rămasă văduvă la doar 46 de ani, Valeria Seciu, nu s-a mai recăsătorit niciodată, chiar dacă a trîit încă 37 de ani după moartea soțul iubit, pe 6 septembrie 2022, la vârsta de 83 de ani.
Citește și: De ce fiul lui Octavian Cotescu și al Valeriei Seciu s-a călugărit și a plecat din România?
Alexandru, fiul celor doi, care pare copia fidelă a ilustrului său tată, a urmat cursurile facultăților de Construcții, apoi de Teologie.
Ulterior, s-a decis să se călugărească, după ce a obținut și acordul mamei, ajungând călugăr la Muntele Athos, sub numele de Daniil.