„Banii n-au miros” este o expresie ce a fost rostită ca atare, doar că în latină, acum aproape 2.000 de ani de unul dintre conducătorii Imperiului Roman. Originea ei a stat în natura unei măsuri pe care acesta a luat-o spre nemulțumirea fiului său căruia i-a dat această replică genială.
Care este originea expresiei „banii n-au miros”? Legătura ciudată cu unul dintre împărații romani
Am auzit cu toții de expresia „banii n-au miros”, care indică faptul că nu contează sursa avuției cuiva, natura afacerilor sale, câtă vreme ceea ce rezultă - profitul, adică banii - nu miros.
În latină, „Banii nu au miros” a fost exprimat prin „Pecunia non olet”, o sintagmă ce a fost rostită de Vespasian, împărat roman între anii 69-79 d.Hr.
Dacă ne amintim una dintre mai vechile denumiri ale unei toalete publice în România - vespasiană - deja probabil să facem legătura.
Citește și: Romanii au luat din Dacia aur de 12.000.000.000 €. De ce jaful a provocat prima criză financiară?
E drept, aceste toalete erau destinate doar bărbaților, care aveau posibilitatea să-și golească vezica urinară, prin natura anatomiei diferite, chiar pe stradă, protejați de niște paravane.
Născut în anul 9 d.Hr ca fiu al unui mic funcționar de vamă, Vespasian a urmat o carieră militară strălucită care l-a purtat pe tot întinsul Imperiului Roman.
Împăratul roman Vespasian, autorul expresiei - Foto: arhiva
În 67 a fost însărcinat de împăratul Nero cu reprimarea răscoalei antiromane a iudeilor, una din cele trei revolte majore ale evreilor din Provincia Iudeea împotriva Imperiului Roman.
După moartea lui Nero în 68 d.Hr. și succesiunea mai multor conducători ai imperiului într-un singur an, Vespasian e proclamat împărat la Alexandria, pe 1 iulie 69, de legiunile din Orient.
„Banii n-au miros”, replica dată de împăratul Vespasian fiului său
Ulterior, el este recunoscut în întregul Imperiu Roman, după ocuparea Romei și uciderea de către trupele sale a împăratului Vitellius - la 20 decembrie 69 - întemeind o nouă dinastie, cea a Flavilor (69-96 d.Hr.).
Personalitate energică, lucidă, modestă, Vespasian este preocupat de restabilirea liniștii și securității statului, grav afectate de războiul civil.
Citește și: VIDEO A plătit 30.000 de lei pe coiful din tezaurul dacic furat în Olanda. Cine l-a donat statului?
A reorganizat finanțele și armata, a întărit frontiera Dunării inferioare, creând o flotă în Marea Neagră, a consolidat Capitoliul și numeroase edificii din Roma afectate de trecea timpului.
În anul 72 a început construcția Colosseumului din Roma, monumentala arenă fiind finalizată și inaugurată în anul 80, de fiul său, Titus, devenit împărat în 79, domnia sa durând doar doi ani, până în 81, când a fost urmat de fratele său, Domițian.
Vespasiana era dedicată doar bărbaților - Foto: arhiva
În timpul conducerii sale, împăratul Vespasian a impus o taxă (vectigal urinae) asupra colectării de urină din toaletele publice și din Cloaca Maxima (marea canalizare) a Romei.
Clasele inferioare nu utilizau în mare parte acest sistem, folosind oale pe care le goleau în haznale. Urina era achiziționată prin plătirea taxei, iar întreprinzătorii o utilizau în diverse procese chimice: tăbăcirea pieilor și blănurilor, spălarea rufelor (datorită amoniacului), albirea togilor din lână.
Istoricul Suetonius ne spune că fiul lui Vespasian, Titus, s-a arătat nemulțumit de natura „scârboasă” a taxei.
Drept replică, tatăl său a luat o monedă din aur și l-a întrebat dacă are miros, dacă se simte ofensat de mirosul monedei.
Citește și: Cine a fost împăratul roman care lupta ca gladiator? Personajul real a inspirat filmul „Gladiatorul”
Când Titus a spus că „Nu”, împăratul Vespasian a răspuns „Și totuși vine de la urină”, deci „Pecunia non olet”, adică „Banii nu au miros”, chiar dacă au o origine neplăcută, scrie istorie-pe-scurt.ro.
Datorită faptului că Vespasian a dispus construirea de sute de toalete publice în Roma din motive de igienă, dar și financiare, un sinonim pentru ele a devenit, în Franţa, „vespasiennes”, în Italia „vespasiani”, iar în România „vespasiene”.
