Ce comună din România ascunde o comoară uriașă? Localitatea a fost, până în 1989, unul dintre centrele majore ale extracției de aur din țara noastră. În ciuda faptului că metalul galben, atât e valoros, încă zace în străfunduri, așteptând să fie scos la lumină, nimeni nu mai pare interesat de acest lucru.
Ce comună din România ascunde o comoară uriașă? De ce nimeni nu mai este interesat de ea?
Comuna Crișcior face parte din microregiunea Brad, ocupând partea de nord a județului Hunedoara.
Localitatea este așezată în nord – vestul Munților Metaliferi, de-o parte și de alta a Crișului Alb și în estul depresiunii Brad, la confluența Crișului Alb cu râul Bucureșci.
Citește și: Județul unde românii au cel mic salariu ascunde comori neexploatate de miliarde $, în pământ și aer
Comuna Crișcior, cu o populație de aproape 3.900 de suflete, este alcătuită din patru sate, cel care dă și numele așezării fiind și cel mai vechi, prima atestare documentară fiind din anul 1439, conform prezentării făcute pe site-ul primariacriscior.ro.
În urmă cu câteva decenii, Crișcior era cunoscut pentru aurul său și pentru rețeaua sa subterană de tuneluri uimitoare.
Odinioară a fost un centru strategic al exploatării aurifere din România, de aici pornind drumurile și tunelurile către minele de aur din Centrul Minier Barza, care este una dintre cele mai mari exploatări aurifere din istoria țării, scrie bzc.ro.
Fostele tuneluri ale exploatării aurifere au rămas o ruină „înghițită” de natură - Foto: primariacriscior.ro
Câmpul minier se întindea pe aproximativ 80 de kilometri pătrați, în vremurile în care era în plină expansiune.
Acest loc a devenit faimos nu numai pentru extragerea de aur, ci și pentru cantitățile uriașe de argint, cupru și alte minereuri valoroase care sunt găsite acolo.
Peste 200 de tone de aur au fost extrase din această zonă în ultimii 150 de ani, în anii ’50, minele ajungând să producă 2-2,5 tone de aur pe an.
În 1990, Centrul Minier Barza din Hunedoara avea peste 5.000 de angajați și era o exploatare în plină înflorire.
Citește și: Ce se întâmplă în comuna cu cea mai mare absorbţie de bani UE. Este fără precedent în România
Dar, foarte rapid, în anii ce au urmat, lipsa de investiții în retehnologizare a dus la incapacitatea de a susține exploatarea, infrastructura și utilajele devenind depășite
Valul masiv de disponibilizări început din 1997 și legea pensiilor din 2001, care a redus vârsta de pensionare pentru mineri, a pus capăt unei epoci.
Ulterior, activitatea de exploatare a minei Barza a fost în întregime întreruptă, iar ruinele fostelor mine de aur au fost încet înghițite de natură. Dar comoara strălucitoare încă așteaptă în adâncuri să fie adusă, din nou, la lumină
