Ce este „apa vie” descoperită de Henri Coandă? Numele marelui savant român este legat de numeroase cercetări, descoperiri și invenții în domenii diverse, de la motorul cu reacție, până la dinamica fluidelor.
Dar mai puțin cunoscută este pasiunea cu care a căutat să găsească secretul alchimiștilor de altădată, cel al nemuririi sau, oricum, al unei mari longevități.
Ce este „apa vie” descoperită de Henri Coandă? Savantul era convins că poate fi creată formula ei
Academician, inginer, pionier al aviaţiei, fizician şi inventator, Henri Coandă, născut în 1886, în București, poate fi bănuit de orice, dar nu de o minte logică, științifică, prin prisma educației sale tehnice.
Recunoscut drept inventator al motorului cu reacție, Henri Coandă a construit, de altfel, primul avion cu reacție de lume, în 1910, botezat Coandă-1910.
De asemenea, în 1934 a descoperit fenomenul devierii unui fluid în alt fluid, numit "efectul Coandă", punând bazele unei noi ramuri a tehnici, mecanica fluidelor.
Citește și: VIDEO Cum a ajuns un Boeing al lui Ceaușescu să alimenteze armata SUA? Unde a dispărut al doilea?
Spiritul său viu, curios și creativ l-a purtat prin numeroase domenii - aeronautică, construcţii, transporturi, industrie, medicină, biologie, protecţia mediului - numele său regăsindu-se pe aproximativ 250 de brevete de invenții, conform radioromaniacultural.ro, el fiind considerat unu dintre cei mai mari inventatori ai secolului al XX-lea.
Dar, în paralel cu lucrările sale tehnice, Coandă a fost atras de ceva aparent neobinuit pentru un om de știință de talia sa: secretul unei vieți cât mai lungi.
A fost atât de pasionat de subiect încât, după cercetări amănunțite și asidue, a venit cu un verdict extraordinar pentru acele vremi: apa este medicamentul universal! Mai precis, apa de ghețar.
Coandă-1910, construit de savantul român, a fost primul avion cu reacție din lume - Foto: Profimedia Images
Savantul nostru a studiat apa şi proprietăţile ei vreme zeci de ani, iar rezultatele sale au ajutat următoarele generaţii să ducă mai departe şi să ne ofere ceea ce nouă ne place să numim „elixirul vieţii”. Sau „apa vie”.
Pentru a ajunge la această concluzie, savantul a călătorit în cinci locuri de pe glob: ăn nordul Pakistanului, unde se află Țara Hunzilor, în Vilkambamba din Ecuador și în alte trei văi muntoase aflate în Georgia, Mongolia și Peru.
De ce acolo? Acestea sunt zone în care oamenii sunt mai longevivi, trăind în mod obișnuit peste 100 de ani, dar și mai sănătoși decât oriunde altundeva pe planetă. Locuitorii din aceste regiuni au diete diferite, dar au în comun ceva: pa pe care o consumă, care este apă de ghețar.
Coandăi a descoperit că apa din aceste cinci locuri prezentă niște caracteristici anormale pe care le-a măsurat. Astfel, el a observat că punctul de înghet și de fierbere era diferit, vâscozitatea și tensiunea superficială era diferită față de apa obișnuită, potrivit caroiaje.wordpress.com.
După doar 5 ani de cercetări, Henri Coandă putea prezice durata medie de viață a oamenilor din orice loc de pe glob, doar prin stabilirea calității apei pe care aceștia o beau.
Citește și: Cu avioanele F-35 din România, NATO asigură Flancul estic împotriva manevrelor navale ale Rusiei
Cu puțin timp înainte să moară, la 25 noiembrie 1972, Henri Coandă i-a dezvaluit unui confrate mai tânăr, american, marea descoperire a vieții sale: „apa vie”.
O apă deosebită, cu un potențial uriaș asupra sănătății umane. Convins că formula ei putea fi recreată în laborator, savantul român i-a încredințat această misiune științifică asistentului său, Patrick Flanagan.
Flanagan a primit rezultatele cercetărilor de-o viaţă ale savantului român privind „apa vie”, de fapt apa care se găseşte în cele cinci regiuni descoperite şi studiate de Coandă.
Savantul român i-a înmânat aceste rezultate la puţin timp după împlinirea vârstei de 80 de ani, cu condiţia ca să continue cercetările pentru a descoperi un mod a produce apă cu calităţi similare celei din aceste cinci regiuni.
Henri Coandă, alături de soție, la întâlnirea din august 1967, cu Nicolae și Elena Ceaușescu - Foto: Fototeca online a comunismului românesc - cota 418/1967
„În calitatea sa de specialist în fluide, Henri Coandă a descoperit că fulgii de zăpadă „sunt vii”. Ei au un sistem circulator ca și ființele vii, format din artere mici, ca niște brațe, prin care circulă apa.
Apa îngheață spre exterior, dar continuă să circule în interior. El a descoperit că la temperaturi sub 0 grade.Celsius, atunci când fulgii se formează, viața lor durează atâta timp cât apa circulă prin artere, iar pe măsură ce această circulație încetinește, fulgii îngheață și „mor”.
Pe baza acestui fenomen, savantul a considerat fulgii de zapada drept niste „ființe vii”. El a cercetat viața fulgilor de zăpadă în diferite zone de pe planetă și a făcut descoperiri de importanță vitală în cursul călătoriilor sale, cu consecințe de ordin practic. Acesta era „secretul” pe care mi-l lăsa moștenire și pe care urma să-l dezleg.
Mi-a încredințat deci rezultatele cercetarilor sale, precum și caracteristicile de excepție ale apelor din cele 5 regiuni vizitate și, recunoscănd că nu are nici cea mai vagă idee despre cauza care le face așa de deosebite, si-a închipuit că într-o buna zi eu voi descoperi „o mașină” care să producă o apă la fel de miraculoasă ca cea din Țara Hunza”, a scris Flanagan despre acel moment, citat de Formula As.
Iar Flanagan s-a ținut de promisiune, astfel încât, după alți 30 de ani de cercetări, el a fost în măsură să creeze două produse de excepție, Active-H și Crystal Energy, identice ca formulă cu apa ghețarului Hunza din Pakistan,
Citește și: Construcția misterioasă al cărei scop Ceaușescu l-a păstrat secret. Ce se afla, de fapt, acolo?
Henri Coandă, care a trăit în Franța o bună parte din viață, a fost invitat în România în 1965, când noul lider de la București, Nicolae Ceaușescu, a hotărât reînființarea industriei aeronautice românești și s-a orientat către Franța ca un potențial partener.
Regimul de la București considera că o personalitate e talia lui Coandă poate să aducă un beneficiu de imagine pentru România și să contribuie la dezvoltarea țării pe plan internațional.
În august 1967, Coandă a fost primit de Ceaușescu, alături de soție, relațiile dintre cei doi devenind amicale.
În perioada următoare, Henri Coandă s-a implicat activ în sprijinirea cercetării și industriei românești, demersurile sale fiind ilustrate și de corespondența dintre savantul român și Nicolae Ceaușescu.
Coandă a întocmit pentru Ceaușescu un scurt memoriu care cuprindea direcțiile de dezvoltare a unei industrii aeronautice militare, scrie historia.ro.
Pe lângă preocupările din domeniul aeronautic, Coandă a colaborat cu cercetătorii români în domenii diverse, precum energia atomică, exploatările petroliere și transporturile feroviare.
Din păcate, restabilirea relațiilor dintre oamenii de știință români și Henri Coandă s- realizat în ultimii ani de viață ai savantului, când puterea sa de muncă a fost grav afectată de starea de sănătate, precum și de boala și decesul soției.
Henri Coandă a murit la București, la vârsta de 86 de ani, sperând că, poate, generațiile de după el vor avea acces la acea „apă vie” de ale cărei proprietăți era sigur.
