Ce NU trebuie să faci pe 24 ianuarie? De ce este interzis și ce pățești dacă nu respecți tradiția? Ce scrie în tradiția populară și la ce anume ar trebui să ai grijă în această zi?
Ce NU trebuie să faci pe 24 ianuarie? De ce este interzis și ce pățești dacă nu respecți tradiția?
Ziua de 24 ianuarie este asociată în România cu Unirea Principatelor Române (1859). Deși nu există superstiții general acceptate specifice acestei zile, în cultura populară există unele credințe generale legate de sărbători sau momente importante.
Iată câteva lucruri ce „nu se fac” în astfel de zile, potrivit superstițiilor:
Nu te certa cu nimeni – Se spune că certurile în zilele de sărbătoare aduc ghinion și tulbură armonia pentru restul anului.
Nu munci din greu în gospodărie – Zilele importante din calendar ar trebui să fie dedicate odihnei și rugăciunii, nu treburilor casnice solicitante.
Citește și: VIDEO Cine este singurul actor care l-a interpretat pe Alexandru Ioan Cuza într-un film artistic?
Nu refuza să ajuți pe cineva – Dacă cineva îți cere ajutorul, este bine să nu refuzi, pentru a nu atrage lipsuri sau neînțelegeri în viața ta.
Nu fi zgârcit – Generozitatea în astfel de zile aduce belșug și bunăstare în anul care urmează.
Nu ignora tradițiile sau comemorările importante – Este bine să respecți memoria istorică și să participi la evenimentele dedicate.
Chiar dacă aceste superstiții nu sunt specifice zilei de 24 ianuarie, ele reflectă credințele tradiționale din cultura românească legate de momentele importante. Ai în vedere și faptul că, din perspectivă creștină, este mai important să acorzi atenție faptelor bune și rugăciunii decât superstițiilor.
Ce se întâmplă pe 24 ianuarie?
e 24 ianuarie se împlinesc 166 de ani de la realizarea Unirii Principatelor din 1859, care a adus laolaltă Moldova și Țara Românească. Dar istoria e făcută și din detaliile vieții personale ale principalele sale personaje.
La 24 ianuarie 1859, odată cu dubla alegere a sa ca domnitor al Principatelor Unite, desăvârșită în Țara Românească, Alexandru Ioan Cuza și-a început cei șapte ani de domnie glorioasă, care au marcat fundamental istoria și transformarea României.
Dar istoria este scrisă, influențată și de amănuntele - mai mici sau mai mari - ale vieții personale ale principalilor săi „actori”. E și cazul colonelului Cuza, un bărbat atrăgător, cu poftă de viață și dame frumoase.
În 1844, el s-a căsătorit cu Elena Rosetti, cunoscută ulterior ca Elena Doamna, atras mai degrabă de averea acesteia, nefiind vorba, din partea lui, de vreo mare iubire așa cum a fost din partea acesteia.
Citește și: Cine sunt urmașii lui Alexandru Ioan Cuza, de fapt? De ce au murit de tineri băieții domnitorului?
Înainte de alegerea sa ca domnitor al Principatelor Unite, Cua, din funcția de pârcălab de Galați, era un client fidel al cazonoului din orașul dunărean.
Aici l-a întâlnit pe belgianul Carol Librecht - scris uneori Liberecht - un aventurier născut în 1820 - deci, de-o vârstă cu Cuza - în Regatul Țărilor de Jos, într-o familie de mineri.
Au circulat două variante despre modul cum a ajuns el în Moldova: ca servitor al unui boier din partea locului sau ca dezertor din armata belgiană. Oricu ar fi fost, îl găsim pe Librecht chelner și marcher de biliard la cazinoul din Galați, unde a fost remarcat de Cuza.
Cum viitorul domnitor juca mult la ruletă și cărți, mizând sume importante, dar câștiga rar, se spune că belgianul îl mai ajuta să mai câștige pentru a-și mai recupera din pierderi, ba chiar îl împrumuta cu bani.
Mai multe AICI.
