Ce reprezintă calendarul foilor de ceapă? Vechile obiceiuri încă sunt prezente, mai ales în lumea satului românesc. Acest tip aparte de calendar este folosit de sute de ani, de oameni, pentru a afla prognoza pentru lunile anului ce urmează, din punctul de vedere al precipitațiilor.
Ce reprezintă calendarul foilor de ceapă? Ce prognozează acesta și cât de corect este?
Calendarul foilor de ceapă este un obicei românesc de Anul Nou, vechi de sute de ani ce-și are originile în zona Hunedoarei.
El prognozează cum va fi vremea în fiecare lună a anului care tocmai începe, din punctul de vedere al precipitațiilor.
Sigur, importanța lui este mare mai ales pentru oamenii de la sate, pentru care lunile ploioase sau secetoase sunt de mare importantă pentru lucrările agricole.
Dar chiar și cei care trăiesc în orașe pot fi interesați de predicțiile acestui calendar străvechi, atunci când își planifică, de exemplu, perioadele de concediu pentru anul ce tocmai va începe.
Citește și: De ce are luna februarie 28 de zile? Ce este anul bisect? Legătura cu superstițiile romanilor
La urma urmei,, nu e chiar plăcut să-ți iei bilete pe Litoral cu câteva luni înainte, pentru a afla că, tocmai în luna în care vrei să mergi, vremea va fi ploioasă.
Dar cum se procedează pentru a afla prognoza calendarului cu foi de ceapă?
În noaptea de Anul Nou se desfac 12 foi dintr-o ceapă și se pun în ordine pentru lunile anului. În fiecare foaie de ceapă se pune o jumătate de linguriță de sare, iar foile se lasă pe o masă până a doua zi dimineață, potrivit rador.ro.
Principiul e simplu: dacă sarea s-a topit toată pe foile de ceapă corespunzătoare anumitor luni, înseamnă că acestea se anunță ploioase. Viceversa, dacă sarea nu se topește ori se topește foarte puțin, înseamnă că urmează luni secetoase.
În trecut, când viața oamenilor depindea de recoltele obținute, de Anul Nou țăranii încercau să afle cum va fi vremea în anul următor, ca să știe când să are și să semene.
Astfel, tot în noaptea Anului Nou, țăranii apelau și la „calendarul din cărbuni”.
Alegeau câțiva cărbuni aprinși și le dădeau numele plantelor pe care doreau să le semene: orz, ovăz, grâu, secară etc., iar după cantitatea de cenușă rezultată în urma arderii complete și a stingerii cărbunilor, se vedea cât de bună va fi recolta.
Atât de importantă era recolta, încât și prin colinde li se urau oamenilor să aibă parte de recolte îmbelșugate.
Exista tradiția ca atunci când flăcăii mergeau cu Plugușorul să folosească un plug adevărat. Cu el trăgeau o brazdă prin curtea gospodarului ca să-i meargă bine semănaturile.
Citește și: Când vor avea bucureștenii apă caldă și căldură la discreție? Doar 1% din rețea, reabilitată în 2023
Tot în ajunul Anului Nou se mergea și cu semănatul. Aruncau în brazda proaspătă semințe de grâu, porumb, secara și ovăz sau aruncau grâul peste casă, să crească cât casa. Așa sperau să obțină o recoltă bogată în anul următor.
Calendarul foilor de ceapă este considerat în lumea rurală unul ce indică o prognoză cu o acuratețe mai mare chiar și decât aparatura științifică a meteorologilor, iar oamenii țin cont, în primul rând, de ceea ce el emnalează, pentru a ști care vor fi lunile în care vor beneficia de ploi și care vor avea deficit de precipitații, chiar secetă.
