Ce tradiții și obiceiuri există de Bobotează? 6 ianuarie reprezintă, în mod simbolic, momentul în care Iisus Hristos a fost botezat în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul, înainte de a-și începe misiunea pământească de propăvăduire a Cuvântului lui Dumnezeu și de universalizare a vechilor scripturi. Sărbătoarea este legată de multe cutume, dar și superstiții dezvoltate de-a lungul timpului.
Ce tradiții și obiceiuri există de Bobotează? Cât timp se poate bea agheasma?
Boboteaza sau Botezul Domnului face parte din seria celor 12 sărbători creştine importante şi reamintește faptele petrecute la apa Iordanului, când Iisus Hristos a primit botezul din partea Sfântului Ioan Botezătorul.
Sărbătorită an de an pe 6 ianuarie, Boboteaza este un prilej de înnoire umană, de purificare. De aceea, e foarte important și Ajunul acestei sărbători.
Aceasta este ziua, de fapt, în care preoții sfințesc apele. Ei țin o slujbă în acest sens, însă „Agheasma mare” este primită de credincioși abia a doua zi, după slujbă.
Tradiția spune că apa sfinţită la biserică în această zi şi luată de credincioşi nu se strică niciodată. Însă această apă sfințită nu poate fi folosită oricum.
Citește și: Ce se întâmplă dacă lucrezi când e cruce neagră în calendar. Semnificația acestor sărbători
Este important de știut că, potrivit tradiției, aceasta se poate bea doar timp de opt zile, între 6 şi 14 ianuarie.
În restul anului se folosește doar la stropit prin casă, pentru purificare sau pentru udatul florilor, potrivit observatorul.md.
În plus, cei care se stropesc sau se îmbăiază în apa sfinţită sunt feriţi de rele şi de boli.
Totuşi, dacă stropirea cu agheasmă este permisă, nu este bine să te speli pe cap sau să speli rufe cu ea pentru că „se spurcă apele”, ce-și pierd puterile miraculoase, potrivit superstiţiilor din popor.
De altfel, unii bătrâni spun că dacă te vei spăla pe cap în ziua de Bobotează, o să ai dureri de cap tot anul.
La Bobotează, preotul se duce la o apă în care aruncă o cruce. Apoi mai mulţi bărbaţi curajoși înoată să o aducă înapoi, iar cel care va scoate crucea din apă va avea noroc tot anul.
Tradiția mai spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi pun o rămurică de busuioc sub pernă.
Citește și: Cine a fost femeia care a salvat Unirea Principatelor Române? A murit de holeră la 40 de ani
Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an.
Din bătrâni se crede că în această zi, dacă pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat.
Sfințirea apei de Bobotează, de către preot - Foto: INQUAM Photos/George Calin
De asemenea, se crede că animalele vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.
Sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.
De asemenea, cu apa sfinţită oamenii îşi stropesc casele şi animalele. Restul de agheasmă pe care o primesc de la preot când vine cu Iordanul o păstrează în sticle, pentru leac, potrivit alba24.ro.
În așezările de pe malul unei ape, în timpul slujbei de Bobotează, s-a împământenit obiceiul ca preotul să arunce o cruce de lemn în apa rece, uneori îngheţată, iar câţiva feciori curajoşi sar după ea şi o aduc înapoi.
Citește și: Povestea românului care a mutat bisericile din calea buldozerelor lui Ceaușescu. Sperau să dea greș
Dincolo de obiceiurile creştine din această zi, în tradiţia românească se practică şi unele ritualuri păgâne de purificare, de alungare a spiritelor rele din gospodării şi animale.
Unii îşi afumă grajdurile şi vitele pentru a alunga duhurile rele din acestea, alţii aprind focuri pe câmp sau cântă melodii însoţite de strigături şi zgomote.
