Cine a fost singurul călugăr care a domnit în Țara Românească? A fost nepotul lui Mircea cel Bătrân și frate de tată cu Vlad Țepeș și Radu cel Frumos. În acele vremuri sângeroase și agitate pentru voievozii din țările române a reușit să își păstreze tronul timp de 13 ani.
Cine a fost singurul călugăr care a domnit în Țara Românească? A fost frate cu Vlad Țepeș
Un domnitor mai puțin cunoscut, dar care a fost frate cu Vlad Țepeș și Radu cel Frumos, după tatăl celor trei, Vlad Dracul, a ajuns pe tronul Țării Românești după ce s-a călugărit.
Născut în 1425, în Transilvania, Vlad al IV-lea, nepot al lui Mircea cel Bătrân, pe linia paternă, avea numele de botez Petru, dar cel de domnitor a fost ales pe linia predecesorilor săi iluștri.
I s-a spus Călugărul pentru că, în tinerețe, s-a călugărit sub numele de Pahomie, conform mythologica.ro. Ulterior a ajuns chiar şi preot şi egumen al unei mănăstiri.
Motivul acestei îndreptări către cele sfinte se pare că a fost legat, totuși, de dorința de a elimina din gândurile domnilor aflați la putere în acele vremuri orice îndoială privind pretențiile sale la tronul țării.
Citește și: Cine a fost „Papură Vodă”, domnitor la numai 16 ani ? De ce a fost supranumit așa? Cum a sfârșit?
Lucrul i-a reușit, câtă vreme, trăgând cu abilitate „sfori” în culise, a ajuns domnitor după moartea lui Vlad Țepeș, în 1481, apoi, cu o întrerupere, din 1482 până în 1495, adică mai bine de 13 ani, o durată rar întâlnită în acele timpuri pentru voievozii din ambele Țări Române.
A dus o politică favorabilă turcilor, dar, în același timp, prin informațiile pe care le obținea de la Înalta Poartă, și-a anunțat mereu vecinii din Moldova și Transilvania în privința planurilor acestora de atac
A întărit Ceatea de Scaun, Târgoviște, a sprijinit activitatea culturală brașoveană, a ridicat schitul Babele, dar și mănăstirea Glavacioc, din Argeș.
În plan personal, a renunțat rapid la abținerile monahale și s-a căsătorit cu Rada-Smaranda Maria Palaiologina, care i-a dăruit doi băieți, viitorii domnitori Radu cel Mare și Vlad al V-lea cel Tânăr.
Vlad Călugărul a fost foarte apreciat pentru ideile sale renascentiste. A construit 15 mănăstiri şi 30 de sate. A avut relaţii diplomatice foarte bune cu Imperiul Otoman, dar și cu regii Franţei şi Spaniei. Însă moartea şi îngroparea sa au rămas un mister.
Citește și: Câte capitale au avut Țările Române, de fapt? Când a preluat Bucureștiul acest rol?
Bustul lui Vlad Călugărul - Foto: Gazeta Dâmboviței
„Încă din secolul al XVIII-lea, peste 150 de arheologi au încercat în zadar să găsească mormântul acestui frate al lui Vlad Ţepeş, căutându-l în peste 60 de zone din toate regiunile României”, a spus istoricul Petre Mihăilescu, potrivit România Misterioasă.ro.
Cu toate acestea, în august 2005, doi arheologi, Spiridon Cristocea, pe atunci director al Muzeului Județean Argeș, și Marius Păduraru, profesor de istorie, au făcut o descoperire surprinzătoare la Mănăstirea Glavacioc din comuna Ştefan cel Mare, cea ctitorită de Vlad Călugarul, aflată la 170 km de Bucureşti.
Săpăturile au scos la iveală oseminte foarte vechi, acoperite de o piatră de mormânt construită în 1704, la două secole după moartea domnitorului.
Citește și: Care a fost bătălia pierdută de Ștefan cel Mare ce a salvat Moldova? Lupta: 1 moldovean la 10 turci
Pe piatră era scris în limba slavonă: „Sub această piatră se odihnesc oasele creştinului domnitor Vlad Călugărul, care a avut o contribuţie foarte importantă la renovarea mănăstirii. Piatra a fost pusă de către egumenul Ştefan în martie 1704”.
Arheologii au mai descoperit, tot în 2005, că Vlad Călugărul a avut o reşedinţă de vară la aproximativ un kilometru de mănăstire, unde obişnuia să stea câte 3-4 săptămâni pe an. conform aceleiași surse.
