Cine e românca ce a luat Premiul Nobel pentru cel mai mare experiment din istorie? Multă vreme am știut doar de George Emil Palade, pentru ca, în deceniile din urmă, să apară și alte nume pe lista compatrioților - oricum, originari din România - laureați ai celui mai important premiu din lumea academică.
Citește și: Cercetătoarea care a ratat Premiul Nobel, murind la 37 de ani. Munca sa la descifrarea ADN, uitată
Dar o persoană este mai mereu „sărită” din enumerare, pentru că nu sunt mulți cei care cunosc amploarea realizărilor sale.
Cine e românca ce a luat Premiul Nobel pentru cel mai mare experiment din istorie? Neștiută în țară
Numele de Sorina Popescu este foarte posibil să nu vă spună mai nimic. Sau de-a dreptul nimic. iSigur, în afară de Palade, se mai știe de Elie Wiesel, laureat cu Nobel pentru Pace, scriitoarea Herta Muller, laureată cu Nobel pentru literatură, Ştefan W. Hell, pentru Chimie.
Medicul Ioan Moraru este, cumva, într-o postură asemănătoare cu cea a cercetătoarei de care vorbim astăzi, el primind Premiul Nobel pentru Pace, în 1985, ca membru al organizaţiei „Medicii lumii pentru prevenirea războiului nuclear”.
Dar doctorul. în fizică Sorina Popescu este o persoană care încă este foarte vie și activă, nu ține de arhivele istoriei științei. De altfel, luni, 23 septembrie, cea născută în Buzău împlinește 57 de ani.
Citește și: Singura autoare româncă care ia Premiul Nobel, intimidată de Securitate. E obligată să plece în RFG
Pasiunea ei pentru fizică s-a declanșat încă din copilărie, după ce a urmărit filmul „Umitorul Căpitan Nemo”, atracția sa pornind în sensul fizicii nucleare.
„Cred că la 14 ani i-am zis mamei mele că eu vreau să fiu fizician. (...) i-am pus întrebări enorme profesorului meu de fizică că, la un moment dat, mă evita”, spunea dr. Sorina Popescu pentru ilikeit.stirileprotv.ro, care a devenit unul dintre cei mai importanti oameni de la Acceleratorul de particule din Geneva, altfel spus CERN.
După absolvirea Liceului „B. P. Hasdeu”, actualul Colegiu Național, din orașul natal, a urmat cursurile Facultății de Fizică din Universitatea București, apoi un master la Joint Institute for Nuclear Research din Dubna, Rusia.
În 2000 și-a susținut teza de doctorat, după care a lucrat în diferite prestigioase institute de cercetare.
Încă din 1997 a început colaborarea cu CERN Elveția, pentru ca din 2001 să devină unul dintre conducătorii echipelor de cercetători care au lucrat la descoperirea „bosonului Higgs”, dovedind existența concretă, nu doar teoretică, a ceea ce a fost numit „particula lui Dumnezeu”.
O realizare remarcabilă care, în 2013, a adus întregului colectiv de la CERN Premiul Nobel pentru Fizică.
Dr. Sorina Popescu împlinește 57 de ani, pe 23 septembrie - Foto: ilikeit.stirileprotv.ro
„CERN se află la granița Elveției cu Franța. Este un laborator care a fost creat din motive politice, în sensul de a opri oamenii inteligenți din Europa să plece în America la cercetare. România a devenit membru din 2016, iar eu sunt membru din echipa care a luat Premiul Nobel pentru descoperirea Higgs (...)
Cea mai mare provocare pe care am trăit-o la CERN a fost detectarea bosonului Higgs, pentru că nimeni nu mai credea în modelul teoretic, iar Europa se îngrijora că nu mai dăm rezultate”, a mărturisit cercetătorul, la o întâlnire cu elevi din liceul pe care l-a absolvit în Buzău, în 2019, potrivit opiniabuzau.ro.
Citește și: Povestea românului care a mutat bisericile din calea buldozerelor lui Ceaușescu. Sperau să dea greș
În ceea ce privește aplicațiile descoperirilor care au revoluționat lumea, dr. Sorina Popescu a amintit Internetul, ecranul tactil al smartphoneului, îmbunătățirea RMN-ului etc.
A luat Premiul Nobel alături de echipa cu care a descoperit „particula lui Dumnezeu”
„Internetul aici s-a inventat. Tim Berners-Lee (n.r. - fizician și programator englez care a inventat World Wide Web, în 1989, primul site din lume fiind chiar http://info.cern.ch.) a lucrat la CERN pentru că a vrut să-și ajute colegii să aibă. acces în același timp la date.
Fizicienii sunt ambițioși și se cred mai deștepți decât toți, iar toți vor să aibă acces la date în același timp. Tim Berners-Lee este fizician.
Firme ca Oracle, Intel, HP, toate, sunt la CERN pentru că este un laborator unde se testează volumul de date de procesare. Dacă ai un calculator nou, cu o memorie mai mare, de exemplu, Intel va anunța în curând un procesor nou care a fost testat la CERN. Apple, la fel.
De exemplu, ecranul tactil al smartphoneurilor a fost prima dată testat la CERN, la fel aplicațiile în medicină. Acum se încearcă la CERN să se rezolve problema cancerului. De exemplu, pe vremuri când făceai un RMN, trebuia să stai într-un magnet timp de o oră nemișcat, într-un zgomot infernal.
În acest moment CERN este cel mai important laborator din lume. Altfel spus, în acest domeniu, americanii au pierdut cursa cu Europa.
La CERN avem magneți supraconductori, în acest moment un RMN durează doar 30 de minute și este foarte silențios”, a adougat Sorina Popescu care, tot în 2019, a devenit Cetățean de Onoare al Municipiului Buzău.
CERN este acronimul de la „Conseil européen pour la recherche nucléaire” („Consiliul european pentru cercetare nucleară”), cea mai importantă organizație europeană de cercetare științifică fundamentală.
Aici funcționează cel mai mare laborator din lume în care sunt studiate particulele elementare.
Fondată în anul 1954, această organizație internațională are acum 22 de state membre, inclusiv România. Acum, cel mai important laborator CERN se află în Elveția, la câțiva kilometri de orașul Geneva.
Acolo se află Acceleratorul de Particule ,,Large Hadron Collinder” (LHC) care este considerat cea mai mare mașinărie construită vreodată de om.
Citește și: Cine sunt câștigătorii premiului Nobel născuți în România. Cinci personalități marcante din istorie
Și pe bună dreptate: acest instrument de cercetare unic este adăpostit într-un tunel circular de 27 de kilometri aflat sub pământ, la o adâncime de o sută de metri, și înțesat cu aparatură extrem de complexă.
Iar o româncă din Buzău se numără printre cei mai importanți cercetători ai echipelor care au făcut posibilă detectarea „particulei lui Dumnezeu”.
