Cum a ajuns Sergiu Nicolaescu în rolul comisarului Moldovan? Cine trebuia să fie eroul seriei?

DE Eduard Niculescu | Actualizat: 21.09.2024 - 08:36
Cum a ajuns Sergiu Nicolaescu în rolul comisarului Moldovan - Foto: Facebook/Studiourile Buftea
Cum a ajuns Sergiu Nicolaescu în rolul comisarului Moldovan - Foto: Facebook/Studiourile Buftea
Cum a ajuns Sergiu Nicolaescu în rolul comisarului Moldovan
Cum a ajuns Sergiu Nicolaescu în rolul comisarului Moldovan
Cum a ajuns Sergiu Nicolaescu în rolul comisarului Moldovan
Cum a ajuns Sergiu Nicolaescu în rolul comisarului Moldovan

Cum a ajuns Sergiu Nicolaescu în rolul comisarului Moldovan? Popularul personaj interpretat de actorul-regizor a avut o „naștere” dificilă, mai ales că adevăratul erou al seriei de filme polițiste trebuia să fie cu totul altul, ca și interpretul neînfricatului comisar.

SHARE

Cum a ajuns Sergiu Nicolaescu în rolul comisarului Moldovan? Multe generații de români știu prea bine de „Cu mâinile curate”, primul film polițist românesc, cel care a deschis seria peliculelor atât de apreciate de public. Dar soarta comisarului, precum și a lui Nicolaescu însuși, trebuia să fie alta, conform planurilor inițiale.

Cum a ajuns Sergiu Nicolaescu în rolul comisarului Moldovan? Cine trebuia să fie eroul seriei?

Cine ar putea uita replica de final a comisarului care se numea Miclovan, pe atunci, din „Cu mâinile curate”, care este folosită și astăzi în diferite contexte: „Un fleac, m-au ciuruit!”?

Sau disperarea din glasul banditului Lăscărică, interpretat de unicul Gheorghe Dinică: „Dom' Semaca! Eu sunt, Lăscărică. Dom' Semaca! Vă rog să credeţi că nu v-am trădat. Am fost adus aici cu forţa. Vă rog să credeţi, dom' Semaca“.

Românii au rezumat replicile într-o formulă mai scurtă și mai ușor de reținut, ce a devenit legendară: „Nu trageţi, dom' Semaca! Sunt eu, Lăscărică!“.

Citește și: Sergiu Nicolaescu și Julieta Szonyi au jucat cu un cerșetor într-un film faimos. Cum a fost posibil?

„Miclovan” a mai apărut doar în următorul film, dar sub forma câtorva scene retrospective, în„Ultimul cartuș” (1973), după care a fost urmat de comisarul Moldovan, în peliculele „Un comisar acuză” (1974), „Revanșa” (1978), „Duelul” (1981) și - cea mai nesemnificativă producție a seriei, „Supraviețuitorul” (2008).

Începuturile personajului Tudor Miclovan, comisarul care lupta neînfricat contra forțelor răului, cu istețimea și duritatea unui lup singuratic, de care se pot apropia, măcar o vreme, doar puțini dintre semenii săi, s-a aflat, sub alt nume, în cartea lui Petru Sălcudeanu, „Ucenicie printre gloanțe”.

Ulterior, la începutul anului 1972, Titus Popovici şi Petre Sălcudeanu au inițiat un pachet de patru scenarii al căror erou principal era Mihai Roman, fost muncitor la „Griviţa“ şi comunist ilegalist, devenit comisar-şef de poliţie după instaurarea noului regim „popular”.

Comisarul Roman, jucat de Ilarion Ciobanu, trebuia să fie eroul filmelor din serie și nu personajul Miclovan, devenit Moldovan, interpretat de Sergiu Nicolaescu - Foto: Facebook/Studiourile Buftea

La acea oră, Nicolaescu avea cu totul alte proiecte, printre care se afla și un film despre aventurile a foştilor tovarăşi de arme ai lui Mihai Viteazul, plecaţi pe drumurile Europei în căutarea celor trei ucigaşi ai domnitorului, care avea numele provizoriu de „Întoarcerea eroilor” și care avea să devină, dar abia în 1974, viitorul film „Nemuritorii”, conform adevarul.ro.

Totuși, beneficiind și de sprijinul Ministerului Afacerilor Interne, filmele scrise de Titus Popovici şi Petre Sălcudeanu au intrat foarte repede în producție, în mai 1972, iar Sergiu Nicolaescu s-a numărat și el printre cei trei regizori desemnați să le realizeze.

„Primul dintre scenarii, pe care-l turnează Sergiu Nicolaescu, „Cu mâinile curate”, este într-adevăr un film poliţist, mai precis, aşa cum a declarat regizorul, un film cu gangsteri şi anti-gangsteri.

Al doilea film, „Panică la mânăstire”, în regia lui Iulian Mihu, iese deja, parţial, din cadrele policier-ului, e un film de spionaj şi contraspionaj, cu intenţii de analiză a atmosferei de epocă.

În sfârşit, cele două producţii pe care le realizez eu, „Conspiraţia” şi „Fuga”, se detaşează cu totul de formula clasică a genului. 

În toate cele patru producţii miza este aceea a filmului de acţiune, în ultimă instanţă fiind vorba de oameni care lucrau în Poliţie şi Siguranţă – organisme, ele însele, pe atunci, în curs de prefacere structurală“, explica regizorul Manole Marcus în numărul din iulie 1972 al revistei „Cinema”, potrivit sursei citate.

Citește și: Ilarion Ciobanu, căsătorit de patru ori, de două ori cu aceeași femeie. De ce a fost arestat?

Cele două pelicule regizate de Manole Marcus au avut premiera în vara ui 1973, primul rămânând la numele inițial de „Conspirația”, în timp ce „Fuga” s-a modificat în „„Departe de Tipperary“.

În privința producției regizorului Iulian Mihu, aceasta avea să sufere o transformare și mai mare, pe care o vom devoala ceva mai târziu.

Revenind la „Cu mâinile curate”, odată devenit regizorul peliculei, Sergiu Nicolaescu plănuia să intepreteze rolul unui alt comisar de poliție, Patulea, nicidecum pe cel al lui Miclovan., care era pregătit pentru... Iurie Darie. Dar lucrurile au luat o altă întorsătură, una fericită pentru public.

Ulterior, într-un interviu acordat revistei „Urzica“, în ianuarie 1973, după apariţia filmului, Nicolaescu explica: „Nu eu mi-am ales rolul. Eu mă gândeam să-l interpretez pe Patulea. Titus Popovici poartă „vina”. În lipsa unui alt actor, mi-a propus să iau acest rol, al lui Miclovan“.

Cum spuneam în distribuția inițială, Iurie Darie urma să-l interpreteze pe comisarul Miclovan, după cum dezvăluia, în mai 1972, înainte de începerea filmărilor, chiar Sergiu Nicolaescu.

Scenă din „Cu mâinile curate”, cu comisarul Miclovan, la acea vreme, și neuitatul Lăscărică, intepretat de marele Gheorghe Dinică - Foto: Facebook/Studiourile Buftea

Nicolaescu a realizat „Cu mâinile curate“ în vara anului 1972, toate filmările având loc doar în decoruri reale, exterioare, netrăgându-se nimic pe platouri, iar premiera a avut loc la 30 octombrie.

Filmul a avut un mare succes la public, inclusiv datorită distribuției de excepție, care i-a mai inclus, printre alții, pe Ilarion Ciobanu (comiarul Roman), George Constantin (Semaca), Gheorghe Dinică (Lăscărică), Ştefan Mihăilescu-Brăila (Buciurligă) și Sebastian Papaiani (Oarcă). 

Conform planului inițial al realizatorilor, filmul trebuia să reprezinte o rampă de lansare pentru un alt protagonist, comisarul Mihai Roman (Ilarion Ciobanu), muncitorul comunist ilegalist devenit polițist după 1945.

Dar, surpriză, publicul l-a îndrăgit mai mult pe Miclovan, cel care moare eroic la final, astfel că planurile a trebuit să fie schimbate „din mers” pentru proiectata continuare a acțiunii.

Chiar Sergiu Nicolaescu dezvăluia, tot în interviul din „Urzica”, din 1972, că, inițial, moartea lui Miclovan nu exista în scenariu și că eroul seriei trebuia să fie personajul intepretat de Ilarion Ciobanu.

„Iată adevărul: în scenariul iniţial nu exista moartea lui Miclovan. Aceasta a apărut abia în faza de decupaj, iar felul în care a murit acest personaj a ieşit mult mai târziu, în timpul filmărilor. Eroul principal al serialului era muncitorul comunist Mihai Roman.

Aceasta a fost dorinţa scenariştilor şi a regizorilor. Roman trebuia să înveţe meseria de la cineva şi astfel a apărut Miclovan, aparent apolitic, dar care era de partea dreptăţii şi a adevărului. El se va ataşa de Roman datorită calităţilor pe care le avea acesta.

Dar Miclovan reprezintă o epocă trecută, şi dacă n-ar fi murit în acest film, oricum ar fi trebuit să moară în următorul, pentru că nu vedeam cum ar fi putut trece de această epocă“, declara regizorul-actor.

Citește și: Cum era să-și piardă Sergiu Nicolaescu un picior în „Mihai Viteazul”? „A fost la minute de amputare”

Însă moartea personajului Tudor Miclovan a fost o adevărată tragedie pentru spectatori, care au expediat luni în şir scrisori pe adresa regizorului, a revistei „Cinema“ şi a Studioului Cinematografic Bucureşti, cerând „învierea“ personajului.

De altfel, chiar la premieră, scriitorul Eugen Barbu îi spusese lui Nicolaescu: „Domnu’ Sergiu, înainte de a te felicita, îţi spun că ai comis o eroare impardonabilă, ucigându-l pe Miclovan. Trebuia să faci în aşa fel încât să realizezi un serial cu el!“.

Următorul film al seriei a fost, cumva, ca o punte între cele două mari părți ale seriei. Iar totul a pornit de la neînțelegerile de la filmările producției ce avea la bază al patrulea scenariu din pachetul inițial, regizat de Iulian Mihu, „Panică la mănăstire”.

Pe fondul unor tensiuni acumulate între regizori și câțiva actori importanți, inclusiv Ilarion Ciobanu, Mihu a fost înlocuit, în toamna lui 1972, de Sergiu Nicolaescu, iar filmul a devenit „Ultimul cartuș”, dar fimărie au reânceput abia în ianuarie 1973.

Scenariul a fost modificat, astfel încât legătura cu Miclovan să fie evidentă, iar moartea lui să fie răzbunată de către comisarul Roman.

Deși se părea că Nicolaescu va reapărea în „pielea” lui Miclovan, până la urmă, n-au fost folosite decât câteva cadre cu el din filmul anterior. Premiera peliculei a avut loc pe 28 mai 1973 și a însemnat „moartea” comisarului Roman, dar și dispariția definitivă a lui Miclovan.

El avea să reapară, ulterior, dar sub un alt nume, cel cunoscut cel mai bine de români: comisarul Moldovan.

„Învierea“ comisarului Miclovan, în formula Moldovan, a avut loc odată cu „Un comisar acuză”, a cărui acțiune se petrecea înainte de cea din cele cu Miclovan, în 1940-1941, în spate fiind și o nouă echipă de scenariști: Vintilă Corbul, Eugen Burada, Mircea Gîndilă şi... Sergiu Nicolaescu.

„Un comisar acuză“ s-a filmat în toamna anului 1973 şi a apărut pe ecrane pe 1 aprilie 1974. Din distribuţie au făcut parte, pe lângă regizor, şi Amza Pellea (Pârvu), Gheorghe Dinică (Paraipan), Jean Constantin (Limbă) şi Ion Besoiu (Năvodeanu)

Seria a continuat cu „Revanşa“, cu premiera pe 4 septembrie 1978, în care comisarul, ciuruit de legionari în finalul filmului precedent, a revenit la viaţă în mod miraculos.

Ulterior, regizorul intenţiona să încheie destinul lui Moldovan prin intermediul filmului „Recviem pentru comisar“, în care eroul îi urmărea prin Europa pe ucigaşii fiului său, totul culminând cu procesul de la Nürnberg, unde urma să depună mărturie împotriva liderilor nazişti care activaseră la Bucureşti în timpul războiului.

Proiectul n-a fost aprobat niciodată, aşa că scenariştii s-au reorientat către „Duelul“, a cărui acţiune a fost plasată în 1939 şi care a avut premiera pe 15 iunie 1981. Aici s-a încheiat, să spunem așa, perioada clasică a seriei polițiste.

Sergiu Nicolaescu a mai revenit o dată la personaj, în 2008, odată cu „Supraviețuitorul”, în care rolul comisarului Moldovan în anii tinereții a fost interpretat de actorul ceh, Petr Falc.

Dar magia dispăruse deja de pe ecran, dar și din sufletul publicului, rămânând doar nostalgia multora după vechile producții, cele care, în majoritate, au intrat apăsat în povestea cinematografiei românești.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te