De unde vin numele cartierelor din București? Milioane de oameni locuiesc în capitala țării, răspândite prin toate cele șase sectoare și numeroase zone cu nume specifice. Mai jos, puteți afla care este originea numelor acestor cartiere cărora le spunem „acasă”.
De unde vin numele cartierelor din București? Legătura dintre Balta Albă și o boală cumplită
Conform ultimului recensământ, cel din 2021, în București locuiesc 1.716.961 de persoane, în scadere cu aproape 9% față de recensământul precedent, din 2011.
Dar Capitala găzduiește mult mai mulți oameni, mulți fiind cei care stau cu chirie, dar care nu sunt „prinși” cu adresa din buletin în cel mai mare oraș al țării.
Întins pe o sprafață importantă, Bucureștiul este împărțit în șase setoare care, la rândul lor, sunt „gazda” a numeroase cartiere.
Citește și: De ce s-ar schimba numele Bulevardului Kiseleff? Cine a fost contele rus după care a fost denumit?
Deși mulți s-au născut și trăiesc aici de zeci de ani, probabil că puțini cunosc și povestea apariției numelor zonelor ce le sunt „acasă”.
Mai jos, vom încerca să trecem în revistă originea numelor celor mai semnificative dintre aceste cartiere, unele foarte vechi, altele apărute în timpul comunismului.
Cartierul Balta Albă - Foto: Arhiva
Originea numelor cartierelor bucureștene:
Crângași
Povestea cartierului Crângași spune că, întrucât zona a fost o pădure, o prelungire a Codrilor Vlăsiei, această denumire vine de la „crâng”.
În urmă cu 200 de ani, zona nu era mai deloc populată, la vremea respectivă fiind doar 5 gospodării, însă, ulterior, când Crângași a fost inclus în Capitală, în anii 1920, zona a fost „invadată” de familii defavorizate.
Obor
În trecut, zona era cunoscută sub numele de „Târgul de Afară” sau „Oborul de vite”. În secolele XVII-XVIII, aici erau executați cei condamnați la moarte prin spânzurare, practică ce a dăinuit până în 1870, când domnitorul Grigore Ghica a interzis-o, potrivit historia.ro.
În 1877, negustorii care ajungeau la Obor au ridicat „Crucea Negustorilor” pentru a sfinți locul, ulterior, în 2009, fiind mutată în Sectorul 2 și i s-a dat numele de „Crucea Independenței”.
Citește și: Ce a fost pe locul Palatului Victoria, sediul guvernului? Construcția n-a rezistat decât 40 de ani
Balta Albă
În privința numelui cartierului Balta Albă, o legendă urbană spune că el ar proveni de la faptul că, în timpul epidemiei de ciumă bubonică, rămasă în istorie drept „ciuma lui Caragea” - fanariotul Caragea Vodă domnind în Țara Românească între 1812 - 1818).
Cumplita boală a debutat chiar odată cu instalarea lui Caragea pe scaunul domnesc și a omorât mai mult de jumătate din populația Bucureștiului
În aea vreme cumplită, pentru a preîntâmpina extindera plăgii,, exista o mare groapă comună în zonă unde erau aruncate cadavrele decedaților care erau acoperite imediat cu var nestins, conform scena9.ro. De fiecare dată când ploua, varul din gropile comune ieșea la suprafață, formând mari bălți albe.
Băneasa
Un alt cartier celebru, acum rezidențial, este Băneasa. Numele acestuia vine după o vorbă din popor. La acele vremuri pe aici exista un conducător, banul Dimitrie Ghica, iar românii vremii îi numeau soția „băneasa”. Prin urmare, Băneasa îşi trage denumirea de la soția acestuia.
Berceni
Cartierul Berceni este una dintre cele mai vechi așezări din Capitală și a fost denumit după nobilul maghiar Miklós Bercsényi.
Acesta ajuns aici în anul 1600, în drumul lui spre Imperiul Otoman. Se spune că a fost atât de încântat de zonă, încât a decis să se stabilească definitiv acolo, iar, de atunci, locul a fost botezat „Berceni“.
Palatul Cotroceni - Foto: Facebook/Muzeul Național Cotroceni
Colentina
Nu se știe când a luat naștere cartierul Colentina, dar se crede că etimologia numelui său provine de la o expresie folosită de locuitorii cartierului.
În trecut, cartierul Colentina era foarte noroios, așa că oamenii spuneau „colea-n-tină”, ceea ce înseamnă „aici în noroi”, de unde și numele cartierului O vreme, el s-a numit şi „Olintina“.
Cotroceni
Cartierul își are denumirea de la verbul „a cotroci”, care înseamnă „a adăposti” sau „a scotoci”.
Până ca această zonă să devină moșia lui Șerban Cantacuzino, care a construit aici mănăstirea Cotroceni, deasa pădure a Cotrocenilor a reprezentat locul perfect de ascunziș pentru tâlhari și haiduci.
Aici se află și cunoscutul Palat Cotroceni, reședința președintelui României, construit în această zonă la finalul secolului al XIX-lea, de către regele Carol I, pentru Prințul Moștenitor Ferdinand și tânăra lui soție, Maria.
Citește și: Cum a ajuns Bucureștiul primul oraș din lume la iluminatul public stradal? Când s-a întâmplat?
Dorobanți
Cunoscut drept unul dintre cartierele cele mai înstărite și mai dezvoltate, lucrurile nu au stat mereu așa pentru cartierul Dorobanți.
La început, se numea Ulița Herăstrăului, deoarece lega zona Herăstrău de restul Bucureștiului. Ulterior, a fost numit Dorobanți datorită trupelor de soldați care executau instrucția în zonă, nume ce a a intrat în vigoare din 1878, la finalul Războiului de Independență.
Dristor
Și numele „Dristor” are o istorie veche de sute de ani. Meșteșugarii vremii, așa numiții „dârstari”, sălășluiau în zonă, fiind cei care manufacturau postavul și dimia - o țesătură groasă de lână albă, folosită la confecționarea hainelor țărănești.
Se crede că aceștia mai erau numiți și piuari. Astfel, „Dristor“ vine de la această breaslă care şi-a avut satul de reședință în această parte a orașului.
Drumul Taberei
În anul 1821, în zona unde se află în prezent cartierul Drumul Taberei, se afla doar un câmp. Cartierul se numeşte astfel datorită lui Tudor Vladimirescu, care, în 1821, intră în Bucureşti pe la vest şi îşi aşează aici tabăra de panduri, reușind să alunge, pentru scurtă vreme, conducerea fanariotă a țării, numită de imperiul Otoman.
Ferentari
Originea numelui Ferentari vine din latină: „Ferentarius“ - care era un soldat din infanteria uşoară a legiunilor române. Unii spun că aici s-ar fi aflat câmpul de exerciţii al „ferentarilor” din oastea lui Mihai Viteazul.
Ghencea
Ghencea este un nume provenit din limba turcă. Pe vremea fanarioţilor, Ghenci-Aga era şeful arnăuţilor din garda domnească. Aici s-a ridicat și biserică purtând același nume, Biserica Ghencei.
Giulești
Acest cartier a luat ființă prin unirea a două sate: Giulești-Sârbi și Giulești-Țigănia. Giuleștiul a cunoscut o dezvoltare fulminantă în perioada comunistă, concomitent cu apariția blocurilor de locuințe.
De asemenea, în trecut, cartierul Giulești era moșia unui neam bogat de boieri, cunoscuți sub numele de Julești.
Istoricii susțin în epoca neoliticului - între 4.300 - 3.500 Î. Hr. - a existat în această zonă populația care a creat cultura Giulești-Boian.
Militari
Despre cartierul Militari se spune că ar fi fost botezat aşa pentru că era zona de instrucţie militară şi unde o vreme a funcţionat „Pirotehnia Armatei“. Locuințele din acestă zonă au fost construite mai ales pentru cadrele militare, astfel că „botezarea” cartierului a fost relativ simplă.
Citește și: De unde vine expresia „ciuma lui Caragea”? Câți oameni au murit în București?
Pantelimon
Istoricii pun numele de „Pantelimon” pe seama grecilor, care erau majoritari în această parte a Bucureștiului.
În limba greacă, „pan“ înseamnă „tot“, iar „éléïmon “ se traduce „milă“. Prin urmare, Pantelimon înseamnă „cel milostiv“ sau „întreg milostivul“, mai relatează historia.ro.
Rahova
Numele se oare că vine de la Calea Rahovei, una dintre cele cinci artere botezate în amintirea Războiului de Independență: Calea Griviței, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei și Calea Dorobanților.
Rahova a fost una dintre redutele unde s-a dus una dintre principalele bătălii ale războiului, în toamna lui 1877.
Titan
Potrivit istoricilor, cartierul Titan îşi datorează denumirea fabricii de ciment „Titan“, construită în 1920.
Câte despre originea numelui fabricii - Titan - acesta provine, la rândul ei, de la Titanii din mitologia greacă, fiii Gaiei și ai lui Uranus.
Vitan
Despre cartierul Vitan, D. Papazoglu spune că: „În ocolul oraşului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orăşenilor îşi aveau păşunea“.
Cuvântul „Vitan” provine din limba latină, derivând de la termenul „vita” care înseamnă „viață”.
Citește și: Cine a fost Domnița Ralu, prințesa din filmele cu haiduci? A făcut primul teatru din Țările Române
