De unde vine numele Munților Bucegi? Probabil că nu este român care să nu fi fost măcar o dată pe cărările lor sau nu le-a admirat din tren vârfurile semețe, ce se înșiră mai ales pe aglomerata Valea Prahovei. Totuși, de ce se numesc așa și nu altfel? Și care e legătura acestei denumiri cu dacii?
De unde vine numele Munților Bucegi? Care este legătura cu dacii?
Strict geografic, Munții Bucegi au o suprafață de circa 300 km pătrați, se află la extremitatea estică a Carpaților Meridionali.
Masivul se întinde între Valea Prahovei la est și Culoarul Bran-Rucăr și Valea Ialomiței la vest. În partea de nord sunt mărginiți de depresiunea Bârsei, iar la sud de Subcarpații de Curbură.
Lungimea lor se desfășoară pe teritoriul a trei județe: Dâmbovița, Prahova și Brașov.
Munții Carpați par, în multe zone, o veritabilă cetate naturală, cu incinta suspendată la 1600 - 2500 m, sprijinită de abrupturi puternice.
Dar de unde vine numele lor? Aici e o poveste cu o istorie lungă, multe dintre denumirile întâlnite de-a lungul timpului ridicând probleme complexe filologilor.
Citește și: De ce strămoșii noștri s-au numit daci? De unde provine numele? Explicațiile date de istorici
Termenul „Bucegi” are o formă arhaică, „Buceci”, care, potrivit specialiștilor, ar fi o variantă a lui „Bugeac”, care este definit ca „un complex de mai mulți mușchi care formează un covor verde și moale”.
Conform scrierilor istorice, în actul în care este consemnată construcția Mănăstirii Sinaia stă scris că aceasta a fost ridicată „la pustie sub muntele Buceciul”, potrivit stiridinlume.ro.
De asemenea, și astăzi mai există bătrâni în Branul de Sus care îi spun masivului, Buceci.
Specialiștii în lingvistică spun că „huceagul” sau „buceagul” este un păduriș des și jos, ori un covor de mușchi verde și moale sau chiar pământul pustiu, neîmpădurit, unde se regăsesc doar buruieni și ierbărie.
De asemenea, ei susțin că denumirile localităților Bugeac sau Buceag existau încă de pe vremea lui Burebista în județele Constanța, Ialomița și Teleorman.
Lingvistul Sextil Pușcariu susține chiar că Bucșoiul, unul din brațele stelei de munți aflate în vârful Omu, își are numele derivat de la Buc, Bucur (nume autentic dacic), la fel cum și Buceci, Bugeci, sunt derivate din Buc cu același sufix (n. red. - îmbinare de sunete, uneori doar unul singur, care se atașează la sfârșitul unei rădăcini, pentru a se forma cuvinte sau sensuri noi), ca în Măneciu sau Moeciu.
Dar termenul de Bugeac poate că sună cunoscut deja multora. Și asta pentru că așa se numea și o parte din Basarabia istorică, o regiune de stepă a fostului voievodat al Moldovei, azi situată la sud de Republica Moldova, fiind în componența actualei Ucraina.
Conform savantului și fostului domn al Moldovei, Dimitrie Cantemir, „Buceag”, în limba tătărească însemna „un colț de pământ”.
După Iorgu Iordan, în limba turcă, buçak înseamnă „țară fără păduri și ape permanente, crestată de văi adânci”, dar și „mare buruieniș”.
Citește și: De ce Marea Neagră se numește așa? Cine a „botezat-o” prima oară?
Dacă ne aducem aminte de Marea invazie tătară (sau mongolă) din 1241, am fi tentați să considerăm că aceștia ar fi putut da acest nume și Munților Bucegi.
Dar, pe de altă parte, nu trebuie uitat că teritoriul actualului Bugeac, cel din sudul Republicii Moldova, se pare că a făcut parte din vechiul regat Dacic al lui Burebista.
Prin urmare, dacii ar fi putut boteza atât munții pe care-i admirăm azi, cât și zona Bugeacului.
Vârful Omu este cel mai înalt din Munții Bucegi, cu o înălțime de 2507 metri, fără a socoti și bolovanul de lângă stația meteo - Foto: Facebook/Munții Bucegi
Cel mai înalt vârf al Munților Bucegi este Vf. Omu, cu o înălțime de 2.507 metri, fără să socotim și bolovanul imens de lângă stația meteorologică aflată aici. Cu el pus în calcul, înălțimea urcă la 2.514 metri.
Este, de altfel, cel mai înalt loc din ţară, populat permanent. Aici se află o cabană şi o staţie meteorologică.
Legendele care au dat numele acestui vârf sunt numeroase şi la fel de misterioase. Denumirea, în acest caz, este una abstractă, „Omu“, fără o corelaţie cu vreun fenomen natural.
Dar vârful muntos a fost asociat cu vechii daci şi existenţa, pe acest loc, a unui vechi sanctuar plin de energii speciale, vindecătoare. De altfel, se crede că aici trăia Zalmoxe, zeul suprem al dacilor.
Citește și: Legenda muntelui din România despre care se spune că dispare. Aici și-ar fi ascuns Decebal comoara
Una dintre poveştile asociate cu Vârful Omu este a unui păstor care s-a rătăcit în masivul Bucegi şi a ajuns până în vârful cel mai înalt al muntelui.
Nici chiar de la această înălţime nu a putut, însă, să se orienteze, aşa că, furios, a început să blesteme. Drept pedeapsă, Dumnezeu l-a transformat într-o stâncă, care se poate vedea şi astăzi, iar de atunci numele acestui vârf a fost Omu (om).
Aceeaşi stâncă este izvorul unei alte legende. Doar o dată pe an, în asfinţitul din luna noiembrie, stânca îşi lasă umbra pe platou, desenând o imagine umană, de unde şi numele „Omu“.
