Violeta Andrei a fost preferata regizorilor din ani 70 și parțial 80 jucând alături de toate numele mari ale cinematografiei românești. După Revoluție, o dată cu arestarea soțului ei Ștefan Andrei mare lider comunist, Violeta Andrei este îndepărtată de pe scenă.
Diva care apare în 60 de filme este aruncată afară de pe scenă.
În cartea „Diva socialistă. Modele feminine în cinematograful est-european”, cercetătoarea Andreea Ionescu-Berechet o analizează în profunzime pe Violeta Andrei.
„Singura divă adevărată a filmului românesc a fost Violeta Andrei. O frumusețe aproape neomenească, adorată de public și căsătorită cu unul din marii demnitari ai vremii, curtată de ambasadori, actori, regizori străini, și funcționari ai ambasadelor.
Citește și: „Cui mă lași?”, țipătul lui Dan Spătaru la nunta Pompiliei Stoian. Artista îi dedică „Prieten drag”
Ea însă nu era pe deplin conștientă de statutul ei, cu o naivitate cuceritoare se miră și astăzi de pasiunile pe care le stârnea.
Este prima actriță care se aproprie de statutul de divă; o dată datorită frumuseții absolut neobișnuite subliniată de coafură ( vopsită blond, roșcat sau șaten mereu foarte tapată- deja un semn distinctiv), a doua oară datorită personajelor interpretate - cu mici excepții a avut roluri de ușuratecă, sensibilă, neînțeleasă, iubitoare de bărbați dar nu foarte statornică, cu toane, ușor de cucerit, dar parcă niciodată aparținând. Iar cel de-al treilea element al divismului ei era notorietatea.
Este drept, în România nu exista presă glosy cu știri din lumea mondenă, dar circula bârfa.
Citește și: La 35 de ani apăruse în 20 filme. Povara succesului îl face să fugă în SUA unde e șofer. Nu regretă
Totuși ea a fost căsătorită cu un important activist de partid, era una dintre cele câteva actrițe care participau la dineuri oficiale, iar apoi mergeau cu microbuzul la Buftea la filmări”, se arată în carte.
Momentul de cumpănă
"După primii ani de teatru şi film, când părea că şansa începuse să-mi surâdă - avantajul unor roluri principale interesante la Teatrul Giuleşti şi un prim rol de compoziţie de mare intensitate dramatică în filmul Golgota al lui Mircea Drăgan, a urmat o perioadă foarte critică pentru mine la Teatrul Bulandra. Am hotărât atunci să-mi smulg din suflet meseria pe care o iubeam atât de mult şi m-am pregătit pentru admiterea la Institutul de Arte Plastice, unde am şi intrat la Istoria şi teoria artei.
După câteva luni, regizorul Iulian Mihu, care avea să aibă rolul decisiv în destinul meu cinematografic, mi-a ales o probă de film - probă la care mă dusesem fără nici o urmă de speranţă. Filmându-se în provincie şase luni, n-am mai putut să-mi continui cursurile noii facultăţi. Şi aşa m-am reîntors la prima pasiune", spunea actrița în Almanahul Cinema 1984.
A debutat pe ecrane cu filmul „Golgota” (1966, în regia lui Mircea Drăgan) și, ulterior, a jucat în peste 60 de filme românești.
A jucat în filme incomode
„Dacă privim cu atenție filmografia observăm în lunga listă două filme care, cu siguranță, nu au fost pe placul puterii - Dincolo de nisipuri (r. Radu Gabrea, 1973) și 100 de lei (r. Mircea Săucan, 1973). Ambele au avut premiera în 1973, anul în care actrița a intrat pentru prima oară în dizgrație.
Violeta Andrei a întruchipat modelul divei de brigadă în Eu, tu și Ovidiu film atât de des difuzat încât și astăzi cei ce eram copii pe atunci îi putem fredona refrenul. Din aceiași categorie de filme comerciale reușite însoțite de pasaje muzicale tip șlagăr de neuitat care au beneficiat de prezența Violetei Andrei au mai fost peliculele semnate de Elisabeta Bostan: seria Veronica (1972-1973), Saltimbancii- 1981, Fram- 1983 serialTv și Un saltimbanc la Polul Nord- 1984)”, mai scrie Andreea Ionescu-Berechet.
Interzisă de comuniști
Actrița a povestit că a pierdut 18 roluri după ce în 1983 a fost interzisă de Elena Ceuașescu care considera că Violeta a ajuns mai populară ca ea. Până la Revoluţie nu a mai apărut nici în filme şi nici la televizor. Are 50 de ani când vine Revoluția, iar soțul ei Ștefan Andrei este arestat. Ștefan Andrei peste 2 ani de pușcărie.
„După 1990, am fost solicitată din nou să joc în filme, dar am fost dată afară din teatru (n.r. – pe atunci era actriţă la Teatrul Bulandra din Capitală) la intervenţiile lui Ion Iliescu (n.r. – Iliescu era preşedintele Frontului Salvării Naţionale, formaţiune care conducea România), cel care a ordonat arestarea soţului meu (n.r. – Ştefan Andrei a fost ridicat în 1989, sub acuzaţia de ucidere a 60.000 de români la Revoluţie şi de subminare a economiei naţionale. A stat închis timp de doi ani şi cinci luni)”, a spus Violeta Andrei.
În cartea mai sus menționată există și o explicație mai nuanțată a motivului pentru care a fost interzisă: „Din păcate
pentru ea, această exuberanță (din viață n.red.), plus constanta rolurilor frivole a făcut-o să intre sub dizgrația absolută a Elenei Ceaușescu...
A avut două perioade de interdicție - o dată în 1973, dar a fost de doar câteva luni, iar apoi, definitiv în 1983. Paradoxal, și aceste interdecții au contribuit la notorietatea ei de divă. În fond circula zvonul că era prea frumoasă pentru a mai putea juca în filme”.
Avea 42 de ani când ușa cinematografiei i s-a închis.
Câteva repere artistice
Actriţa Violeta Andrei s-a născut la 29 martie 1941, la Braşov. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografie din Bucureşti, în 1965 şi a debutat la Teatrul Giuleşti, actualul Teatru Odeon, apoi a jucat pe scena Teatrului ''Lucia Sturdza Bulandra''.
A interpretat zeci de roluri, printre care Roxana din ''Cyrano de Bergerac'' de Edmond Rostand, Ana Petrovna în ''Ivanov'' de A.P. Cehov, Ilona din ''Joc de pisici'' de Orkeny Istvan, Laura din ''Menajeria de sticlă'' de Tennessee Williams, Dana din ''Ancheta asupra unui tânăr care nu a făcut nimic'' de Adrian Dohotaru, Elmira din ''Tartuffe'' de Moliere, Madeleine Bejart din ''Cabala bigoţilor'' de Mihail Bulgakov.
Pe marele ecran a debutat în 1966, cu filmul ''Golgota'', în regia lui Mircea Drăgan. Au urmat alte roluri, în filme ca ''Felix şi Otilia'' (1972), ''Astă seară dansăm în familie'' (1972), ''Dincolo de nisipuri'' (1973) ''Ştefan cel Mare - Vaslui 1475'' (1975), ''Nu filmăm să ne-amuzăm'' (1975), ''Eu, tu şi... Ovidiu'' (1978), ''Al patrulea stol'' (1978), ''Lumina palidă a durerii'' (1980), ''Capcana mercenarilor'' (1981), ''Cucerirea Angliei'' (1982). Filmografia actriţei cuprinde peste 60 de filme româneşti, dar şi străine, potrivit site-ului www.cinemagia.ro.
La televiziune a jucat în seriale ca ''Muşatinii'', ''Saltimbacii'', ''Neînfricaţii'', ''Un august în flăcări'', ''Amantul marii doamne Dracula'', ''Lumini şi umbre''.
A înregistrat zeci de cântece la radio, are un disc numit ''Muzica din film - Violeta Andrei'', a cântat pentru coloana muzicală a filmelor ''Veronica'' şi ''Veronica se întoarce'', precizează cinemagia.ro.
