Peste 5.000 de morți au fost confirmați după ce un cutremur puternic cu magnitudinea 7,8 a zguduit Turcia și Siria luni dimineață. De asemenea, sunt peste 25.000 de răniți. În România, cel mia puternic cutremur a fost în 1977.
El s-a prodis la ora 21:22:22 în data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter și o durată de circa 56 de secunde. La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat in București unde peste 33 de clădiri s-au prăbușit.
Au murit 1.570 de persoane printre care și inegalabila Doina Badea.
Ea s-a născut la 6 ianuarie 1940, la Craiova.
Citește și: Actorul cu 343 de roluri memorabile. A murit la azil, de inimă rea. Fusese concediat de comuniști
Doina Badea a devenit cunoscută publicului larg după participarea la unele spectacole ale Teatrului Muzical din Deva şi îndeosebi pe scena teatrului ''Constantin Tănase'' din Bucureşti.
Voce unică și inconfundabilă
''Timbrul cald, virtuţile interpretative şi probitatea artistică sunt numai câteva dintre calităţile care au impus-o pe Doina Badea ca una dintre cele mai populare şi îndrăgite soliste de muzică uşoară din România, ea rămânând pentru marele public interpreta de neuitat a numeroase piese'', se arată în cartea biografică. Multipla ei înzestrare i-a permis totodată abordarea cu succes şi a muzicii populare.
Citește și: Dinică ar fi avut 89 ani. Băiat de cartier, respins la „teatru”. Își întâlnește iubirea la 60 de ani
”Nu semăna cu nimeni şi nimeni nu va putea să o imite, fiindcă Doina Badea a fost o apariţie singulară, căreia până şi cei indiferenţi îi recunosc unicitatea sa de nerepetat”, spunea muzicologul George Sbârcea.
În 1963, Doina Badea a fost angajată la Teatrul "Constantin Tănase" din București; a avut foarte multe apariții la radio și TV și a făcut înregistrări pentru firma ,,Electrecord". A participat la turnee peste hotare iar apariția sa la ,,Olympia" din Paris a fost unul din succesele sale de notorietate. A susținut recitaluri la Festivalul internațional «Cerbul de Aur» din 1968 și 1971.
În 1977, Doina Badea era supranumită „Edith Piaf a României”, datorită vocii magnetice, cu inflexiuni grave. După o mare decepție sentimentală, îl întâlnise pe Traian Zmeu, un bărbat care o iubea cu patimă.
Tineri, frumoși și artiști, cei doi au fost răsplătiți cu doi băieți: Bogdan-Traian şi Andrei-Claudiu. În 1977, cei patru locuiau în casă nouă: un apartament spațios, elegant, situat în blocul OD 16. Era un bloc nou, o „plombă” între două blocuri mai vechi. De aceea și s-a prăbușit, fiindcă proiectanții și constructorii nu au lăsat rosturi de dilatație. Apartamentul îl primise Doina Badea prin repartizare, după ce invocase că nu avea unde să stea cu doi copii mici și că îl merită, cu sute de spectacole la activ în teatrele muzicale și de revistă din țară, scrie jurnalfm.ro
Marea cântăreață era în culmea carierei sale și avea o familie fericită când totul s-a sfârșit.
55 de secunde a durat cutremurul din 4 martie 1977. A fost suficient pentru ca 33 de clădiri să se prăbușească în Capitală. Printre ele, și blocul în care locuia Doina Badea. Clădirea s-a prăbuşit peste cea din faţă, provocând căderea scărilor în blocului.
Artista avea 37 de ani, iar marele cutremur a ucis-o împreună cu soțul și cei doi băieți ai lor. Seismul de 7,2 pe scara Richter a omorât 1.578 de oameni.
Mâna artistei a fost recunoscută printre dărâmături după verigheta pe care o avea pe deget, dar trupul nu i s-a găsit vreodată.
„ Avea, într-adevăr, un fel al ei propriu de a interpreta orice melodie, o rezonanță particulară a tonurilor. Nu semăna cu nimenea și nimeni nu va putea să o imite, fiindcă Doina Badea este o apariție singulară, căreia până și cei indiferenți îi recunosc unicitatea sa de nerepetat. Poate că și cei mai puțin cunoscători de muzică ușoară românească mai veche au auzit măcar o dată în viața cântecele "Cânta un matelot …", compus de Vasile Veselovschi, pe versurile lui Ion Minulescu, și "Ploaia și noi", de Vasile Vasilache Jr pe un text al Flaviei Buref. Sunt doar două dintre marile succese ale cântăreței, dacă nu ar fi avut interpretarea specială a Doinei Badea, acestea n-ar fi avut același impact. Cum știa ea să furișeze în orice melodie ce i se încredința de compozitori o strună de melancolie multiplicată! Și ce interiorizare elegiacă dobândeau cântecele pe care le interpreta, făcând din ele succese răspândite în țara întreagă!” - George Sbârcea.
Cântăreață absolut remarcabilă
„ Este ca și cum ea s-ar întoarce din mormânt și eu aș avea șansa de a prezenta această cântăreață absolut remarcabilă care a marcat muzica ușoară româneasca înainte ca eu să încep activitatea aceasta de prezentator. Probabil că, în primul rând, eu aș fi foarte emoționat și aș fi în aceeași postura ca și spectatorii, nici eu n-aș cunoaște-o foarte bine și nici ei. Dar, oricum, un prezentator trebuie să se documenteze când iese la microfon, trebuie să fie «betonat» din punct de vedere al informației și să-l pună în valoare pe interpret.
M-aș referi în primul rând la vocea ei excepționala, la un profesionalism remarcabil, așa cum mi-a fost relatat de alții. Din ceea ce am mai auzit, ce am mai citit despre ea, era o interpretă foarte serioasă, minuțioasăa în pregătirea fiecărei melodii, avea o seriozitate ardelenească, a școlii aceleia de la Deva, unde fusese o solistă oarecare de teatru de revistă de provincie până a devenit o mare cântăreață.
Eu aș spune că ea se afla pe o culme a carierei până a intervenit nenorocirea ei. Ar mai fi făcut foarte multe, nu era la apusul carierei, dimpotrivă, era chiar pe vârful urcușului. Oricum, în ’77, Festivalul de la Mamaia fusese întrerupt abuziv de conducere, iar ea, care era o cântăreață de festival, ar fi avut de suferit.
Doina Badea nu era ceea ce s-ar putea numi o cântăreață de turneu, de show, pentru că vocea ei era, fatalmente, mai mult pentru esteți, pentru oameni care apreciază vocea, dar ea nu putea capta foarte mult publicul. Avea un anumit gen și piesele cam de aceeași factură, mai serioasă, în schimb era cântăreață de concurs. Orice piesă de concurs încredințată ei, cum erau piesele acelea ample, festivaliere, cultivate și la San Remo, ea o conducea către premii ”
Cele mai frumoase melodii ale Doinei Badea
i Doina Badea amintim piesele: ''Vechiul pian'', ''Ploaia şi noi'' (de V.V. Vasilache); ''Îmi cântă la fereastră marea'', ''Când ţi-a bătut în geam iubirea'', ''Tu'', ''Cânta un matelot'', ''Romanţa inimii'', ''Vara nu are sfârşit'', ''Poate odată vom trăi din amintiri'', ''Te iubesc'', ''Trecea o şatră de nomazi'' (de V. Veselovschi); ''De unde ştii, vioară, tu'' (de N. Kirculescu); ''Nimeni'', ''Barcarolă'', ''Te iubesc până la moarte'',
''Deschide, deschide, fereastra'' (de H. Mălineanu); ''De ce pari trist'' (de R. Oschanitsky); ''Cum e iubirea'', ''Viorile'', ''Şoapte de iubire'' (de T. Popa); ''Cred în fericirea noastră'', ''Spre soare zburăm'' (de G. Grigoriu); ''Dragoste'', ''Iubeşte-mă cum te iubesc şi eu'' (de E. Roman); ''Cine vine noaptea târziu'', ''La un pas de fericire'' (de R. Şerban); ''Lacrimi de fericire'', ''Nu vreau să văd pe nimeni trist'' (de R. Tavernier); ''Mi-e dor de sărutarea ta!'' (T. Botez); ''Se-ntorc vapoarele'' (de A. Winkler), ''În cârciumioara unde cântă un cobzar'' (de Gh. Dendrino)
