Degustare de vinuri, un circuit de 350 de metri pe sub pământ, intrare şi ieşire prin două “porţi” încărcate de istorie şi o vizită în casa în care Mihail Sadoveanu a scris peste 35 dintre cărţile sale - un nou obiectiv turistic se va deschide în acest an, în dealul Copoului, mai sus de Agronomie.
Două crame celebre care legau printr-un tunel casa lui Sadoveanu cu a unui boier, se deschid la Iași
Am vizitat în avans catacombele care leagă Ferma Adamachi, a Universităţii ieşene de Ştiinţele Vieţii, de muzeul de pe Aleea Sadoveanu nr. 12, ca să vă spunem la ce vă puteţi aştepta.
De-a lungul Copoului, copaci rupţi de greutatea zăpezii masive de aprilie se înşirau prin curţi şi parcuri, iar podgoriile fermei, aflată în proprietatea USV Iaşi, erau acoperite de nămeţi în ziua în care am ajuns la Ferma Adamachi din Copou, însoţită de dr.ing. Cintia Colibaba, şef de lucrări la Facultatea de Horticultură.
Circuit oenoturistic
„Va fi un fel de circuit, oenoturistic să-i spunem, care va include şi via”, şi-a început Cintia Colibaba ghidajul încă de la intrarea în clădirea care adăposteşte gura de beci ce a aparţinut boierului Vasile Adamachi. Apoi, arătând spre dealurile care coboară spre Păcurari a explicat:
„Aici avem colecţia ampelografică (ampelografia este studiul diverselor soiuri de struguri, n.r.).
Avem, în această parcelă de 1,5 - 2 hectare, aproximativ 200 şi ceva de soiuri de struguri. Iar pe deal sunt aproximativ 18 hectare de viţă de vie pe rod, tânără. Pentru că este încă tânără, nu produce foarte mult şi încă reuşim în crama noastră să procesăm totul.
Dar în curând vom avea o cramă nouă în fermă, care va putea să preia şi să prelucreze toată producţia de aici. Avem şi jumătate de hectar, sau un hectar chiar, de soiuri de struguri de masă, care se vor putea comercializa în stare proaspătă”.
Circuitul pe parcursul cărora vizitatorii vor descoperi istoria podgoriilor din Copou şi vor degusta vinurile produse de USV Iaşi va începe într-o sală spaţioasă, în care se vor face degustări din vinurile produse la Ferma Adamachi a universităţii.
Apoi, printr-o poartă boltită, de lemn, turiştii vor putea coborî până la 18 metri sub sol, prin culoarul subteran.
“Intrarea Adamachi este cea pe care academicianul Valeriu D. Cotea a gândit-o şi a renovat-o în anii ‘70. De fapt, dumnealui este şi cel care a înfiinţat această disciplină, de oenologie, la Iaşi.
Tunelul are aproximativ 330 de metri, iar cel mai jos punct este la minus 18 metri faţă de nivelul solului. Temperatura este constantă pe tot parcursul anului, de 11 - 12 grade”, a explicat Cintia Colibaba.
Istoria cramelor celebre
Tunelul dintre Ferma Adamachi şi Casa Mihail Sadoveanu leagă beciurile a două celebre case boiereşti construite la Iaşi în secolul al XIX-lea.
Născut la Iaşi, în 1817, în familia unui negustor prosper, Vasile Adamachi devenea la 19 ani slujbaş la Cancelaria Divanului Domnesc.
În 1836 era clucer (dregător care se ocupa cu aprovizionarea Curţii domneşti), în 1848 era numit “comis” (comis, conform dexoline, era un “mare dregător ... care avea în grija sa caii şi grajdurile Curţii domneşti, precum şi aprovizionarea cu furaje”), iar în 1853 era numit “spătar” (dregător la Curtea domnească care purta la ceremonii sabia şi buzduganul domnului, iar mai târziu avea comanda cavaleriei).
Prin testamentul său, de care s-ar fi ocupat avocatul Alexandru Teodoreanu (bunicul fraţilor Ionel şi Păstorel Teodoreanu), Vasile Adamachi dona cea mai mare parte din averea sa considerabilă, în 1892, Academiei Române.
În prezent, ferma filantropului ieşean este în proprietatea Universităţii Ştiinţelor Vieţii din Iaşi.
Construcţia beciului din Casa Adamachi ar fi început pe la 1850 şi a fost inspirată, probabil, de beciul pe care şi-l construiseră vecinii de peste drum ai familiei Adamachi, familia Kogălniceanu.
În timp ce, pe de o parte a actualei Alei Mihail Sadoveanu, Vasile Adamachi îşi făcea planuri pentru sprijinirea educaţiei din Moldova, în casa de pe cealaltă parte a străzii se perindau personaje emblematice pentru cultura română, începând de la proprietarul iniţial al „Casei cu turn”, Mihail Kogălniceanu, la chiriaşa din anii 1917 şi 1919, prinţesa Maria Cantacuzino, şi la oaspetele acesteia, compozitorul George Enescu, până la Mihail Sadoveanu.
“Familia prozatorului a locuit în „vila cu turnişor pătrat” din Copou timp de optsprezece ani (până în 1936, când s-a mutat la Bucureşti), în două saloane, o cameră de lucru, un dormitor şi două camere pentru copii.
În biroul pe care şi-l schimba dintr-o încăpere în alta, după inspiraţie, Sadoveanu a scris în jur de 35 de cărţi”, aflăm de pe siteul Muzeului Naţional al Literaturii Române Iaşi. Iar lansările de carte din casa lui Sadoveanu se încheiau în cramă.
Citește mai multe pe Ziarul de Iași.
