Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, 21 noiembrie. Tradiții și superstiții din popor, de Ovidenie

DE Florentina Enache | Actualizat: 19.11.2024 - 09:14
Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, 21 noiembrie. Tradiții și superstiții din popor, de Ovidenie - Foto: Freepik (Imagine cu rol ilustrativ)
Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, 21 noiembrie. Tradiții și superstiții din popor, de Ovidenie - Foto: Freepik (Imagine cu rol ilustrativ)

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, 21 noiembrie. Ce tradiții și superstiții are poporul român de Ovidenie? De această sărbătoare, este dezlegare la pește.

SHARE

Pe 21 noiembrie, creștinii prăznuiesc Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, aceasta fiind o sărbătoare cu cruce roșie în calendarul creștin ortodox și prima dintre sărbătorile importante din timpul Postului Crăciunului.

Este una dintre zilele cu dezlegare la pește din post. De asemenea, până pe 21 noiembrie, și în perioada 20-24 decembrie, postul este mai aspru. 

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, 21 noiembrie. Tradiții și superstiții din popor, de Ovidenie

În popor, sărbătoarea este cunoscută sub numele de Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia. De la mijlocul lunii noiembrie și până în februarie, conform calendarului popular, sunt mai multe sărbători dedicate lupilor. Ovidenia coincide cu Filipul cel Șchiop sau Filipul cel Mare, zile închinate acestor animale.

Citește și: 14 NOIEMBRIE Lăsatul Secului pentru Postul Crăciunului. Tradiții și superstiții din popor

În Bucovina, se credea că în această zi s-ar fi nascut Iisus Hristos.

Ovidenia, Filipii de Toamnă, Noaptea Strigoilor, Sântandrei și Sânnicoară (Moș Nicolae) formează un ritual de înnoire a timpului, probabil Anul Nou dacic, conform lui Ion Ghinoiu, citat de crestinortodox.ro.

Pe vremuri, românii țineau sărbătoarea pentru a-și proteja vederea. Se sfințea un fuior, cu care oamenii se șteregeau la ochi atunci când aveau probleme cu vederea, scrie Marcel Lutic în cartea sa, „Timpul Sacru”.

Se credea că dacă ninge de Ovidenie, va veni o iarnă grea. Cerul senin cu Soare prevestea o vară secetoasă, iar cerul înnorat era semn că va urma un an cu boli multe.

Citește și: Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, 8 noiembrie. Tradiții și superstiții de „Vara Arhanghelilor”

În noaptea de Ovidenie, se credea că se deschide Cerul și vorbesc animalele, pe care oamenii cu sufletul curat le pot înțelege.

De asemenea, de Ovidenie, femeile dădeau pomană „lumina de veci”, o lumânare mare, despre care se credea că nu se stinge niciodată pe lumea cealaltă, mai adaugă Marcel Lutic. Se credea că, la Anul Nou, fetele vor merge la fântână cu lumânarea și își vor vedea ursitul.

Citește și: Sf. Dumitru sau Ziua Soroacelor, 26 octombrie. Tradiții și superstiții. Ce este „Focul lui Sumedru”

În seara din ajunul Ovideniei, se umple un vas cu apă, lângă care se pune o lumânare.

Se păzește toată noaptea, să nu se stingă focul și se fac 300 de mătănii, 100 la început, seara, 100 la miezul nopții și 100 în zori. Cui reușește i se va îndeplini orice dorință.

De această sărbătoare se făceau numeroase praznice pentru copiii care au murit, cu mâncare de post.

Se făceau pomeni și pentru ca vacile să aibă mult lapte.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te