Cum s-a născut tradiția împodobirii bradului de Crăciun? Povestea este destul de lungă, dar a făcut din acest conifer un simbol al renașterii veșnice și al generozității de a dărui și a-i bucura pe alți oameni, dragi sau necunoscuți. El a fost adus și în România, iar, de atunci, toți românii așteaptă cu nerăbdare momentul împodobirii bradului și al venirii lui Moș Crăciun cu daruri.
Cum s-a născut tradiția împodobirii bradului de Crăciun? Când a apărut în România?
Bradul de Crăciun este o prezență obișnuită în casele românilor, dar și în cele ale oamenilor din toată lumea.
Mai mare sau mai mic, mai împodobit sau mai modest decorat, bradul este locul unde Moș Crăciun lasă darurile în noaptea magică a Crăciunului din 24 spre 25 decembrie și devine punctul central al unei locuințe în timpul Sărbătorilor de iarnă.
Dar de unde a apărut tradiția bradului de Crăciun? Povestea este mai veche decât s-ar crede, ducându-ne până în epoca precreștină.
Citește și: Cât costă cel mai scump brad artificial din România? Mașina pe care o poți lua cu acea sumă
Păgânii foloseau ramuri verzi iarna pentru a-și decora locuințele în timpul solstițiului de iarnă. Acest lucru îi ajuta să se gândească la primăvară viitoare.
Românii foloseau brazii pentru a-și decora templele la festivalul Saturnaliei, un eveniment în cinstea zeului Saturn, zeul agriculturii, ce avea loc pe 25 decembrie.
Creștinii însă au folosit bradul de Crăciun ca semn al vieții veșnice întru Dumnezeu, conform brazicraciun.net.
Interesant este că mulți brazi erau folosiți la început fiind atârnați cu vârful în jos. Erau suspendați de tavan cu ajutorul unor lanțuri, așa că aveau aspectul unor candelabre.
Alți brazi de Crăciun timpurii, din multe părți din Europa de Nord, erau plante de cireș sau păducel (sau crenguțe de plante), care erau așezate în ghivece și aduse în interior.
Dacă nu își puteau permite să aducă în casă o plantă sau un brad natural, unii oameni construiau piramide din lemn și le decorau astfel încât să imite un copac.
Apoi așezau pe acesta fructe, lumânări și hârtie. Există păreri conform cărora arborii piramidali din lemn simbolizau copacii din Paradis.
Citește și: Târgul de Crăciun din Craiova, pe locul II în Europa. Mai frumos ca cel din Viena, Praga sau Londra
Aceștia erau folosiți în templele germane medievale sau în scene de teatru care erau interpretate în fața bisericilor în Ajunul Crăciunului.
Dar primul brad împodobit vreodată a fost în anul 1510, în Letonia.
Zece ani mai târziu, în 1521, prinţesa Helene de Mecklenburg aduce tradiţia în Franţa, după ce s-a căsătorit cu ducele de Orleans. Ulterior acestei date, bradul de Crăciun se răspândeşte în toată Europa.
Abia în anul 1605 bradul împodobit a fost expus într-o piaţă publică. Acest lucru s-a întâmplat în Strasbourg, iar în pom au fost agăţate mere roşii şi dulciuri.
Totuși, abia în 1611, la Breslau, Polonia, ducesa Dorothea Sybille von Schlesien împodobește primul brad de Crăciun, în înțelesul pe care îl dăm și astăzi acestei decorări.
În Statele Unite ale Americii, tradiţia ajunge la începutul anilor 1800, odată cu imigranţii germani stabiliţi în Pennsylvania, însă împodobirea bradului a fost legalizată pentru prima dată în 1836, în statul Alabama.
Brazii de Crăciun au devenit foarte populari mai ales după inventarea instalaţiei electrice. În 1895, preşedintele Statelor Unite ale Americii, Grover Cleveland, a decorat bradul de la Casa Albă cu becuri colorate, iar această idee s-a răspândit rapid în toată ţara.
Familia Regală a României a adus tradiția bradului de Crăciun în țara noastră - Foto: Arhiva
Primul brad care a fost împodobit în România a fost la curtea domnitorului Carol I, în decembrie 1866, odată cu sosirea dinastiei Hohenzollern în Ţările Române, scrie europafm.ro.
Obiceiul a fost preluat imediat de boierimea bucureşteană a vremii, astfel că, începând din acel an, bradul împodobit a devenit unul dintre cele mai importante simboluri ale Crăciunului, inclusiv în casele româneşti.
Ornamentele erau simple, formate din flori de hârtie, fructe, însă, în timp, au devenit mai sofisticate, multe fiind aduse din Nürnberg.
Citește și: Cât costă cel mai ieftin brad natural de pe piață? Unul cât casa de mare este câteva sute de lei
Aceștia evitau iluminarea bradului cu lumânări, de frica incendiului, însă după anii ’20, odată cu producerea instalației electrice la scară largă, totul a căpătat alt fast.
Regele invita în data de 23 decembrie copiii doamnelor de onoare și pe cei ai prietenilor, pentru a împodobi împreună pomul, potrivit naratiunea.ro.
În timpul acesta, se servea ceaiul, se mâncau Baumkuchen, iar după plecarea tinerilor, personalul finaliza pavoazările. Pe 24 decembrie, mitropolitul și suita erau invitați la palat și tradiția era ca fiecare angajat de la curte să primească un cadou în seara de Ajun.
Mai mult, după ce și-au pierdut singurul copil, principesa Maria, decedată la doar 3 ani și jumătate, în aprilie 1874, cuplul regal s-a folosit de prilejul Crăciunului pentru a bucura sute de copii, invitându-i la masă și împărțindu-le daruri.
Conform tradiției, împodobirea pomului de Crăciun trebuie să aibă loc în noaptea 24 spre 25 decembrie. În multe țări, încă se consideră că Moș Crăciun este cel care aduce bradul copiilor.
Bradul împodobit trebuie păstrat până la Sfântul Ion, pe 7 ianuarie, pentru ca prosperitatea să abunde în casă tot timpul anului.
