Satul din România supranumit „El Dorado”, a dat lumii zeci de tone de aur și metale rare timp de secole. Localitatea face parte din patrulaterul de aur al Apusenilor.
Misterele muntelui cu formă de piramidă din România, de unde s-au extras tone de aur
Misterele muntelui cu formă de piramidă din România, de unde s-au extras tone de aur
Minele din Sărăcâmb, care au dat zeci de tone de aur, argint și metale rare, au fost închise definitiv în anii 2000, iar timpul și-a pus amprenta peste rămășițele lor.
Locul care păstrează cele mai multe vestigii ale istoriei mineritului aurifer se află la poalele Dealului Calvaria Mare, un con vulcanic legendar, care de-a lungul timpului a atras nenumărați oameni de știință străini, dornici să îi descopere secretele.
Citește și: Legenda „Îngerilor Negri”, care a băgat spaima în oameni. Copiii nu aveau voie pe stradă noaptea
Muntele cu forma unei piramide, în jurul căruia a fost înființat satul, a fost ciuruit de zeci de galerii de mină, începând din secolul al XVIII-lea. Fostele intrări în măruntaiele pământului sunt vizibile la tot pasul, în pădurea care acoperă versantul stâncos.
Ultimele galerii de mină folosite de muncitorii din satul Săcărâmb au fost zidite la mijlocul anilor 2000. După închiderea lor, mai multe construcții miniere din împrejurimi au fost dezafectate, iar din ele s-au păstrat câteva ruine.
„Minele de la Săcărâmb și Certej s-au închis prin anii 2005 - 2006, iar mulți localnici le-au regretat. Aveau de lucru, chiar dacă munca în mină a fost grea, iar după închiderea exploatării le-a fost greu să se mai angajeze altundeva, deși aveau nevoie de vechime în muncă. Unii s-au făcut ciobani ori au plecat din sat. Cu timpul, alți localnici sau oameni veniți în zonă, mai înstăriți, au renovat casele vechi și au construit pensiuni, pentru că satul atrage turiști. Dar nu toată lumea se descurcă, Sunt case fără canalizare, fără apă, iar iernile sunt grele aici”, spune Maria, o vârstnică din satul Săcărâmb, potrivit adevărul.ro.
El Dorado de România
Minele de aur din zona Băiţa – Certej - Săcărâmb din Hunedoara au o istorie de peste trei secole, iar în epoca de pionierat a mineritului, când aurul şi metalele preţioase puteau fi găsite la adâncimi mici în galeriile dăltuite în munţi, au atras familii de mineri din mai multe colţuri ale Europei.
Minele de aur de la Săcărâmb au fost considerate în secolele XVIII – XIX cele mai rentabile din Europa. Nu numai aurul le făcea atractive, ci și varietatea de minerale descoperite în adâncurile munților formați, la fel ca și cei din zona Bradului, în urma erupțiilor vulcanice, din cele mai vechi timpuri.
Citește și: Cătunul din Ardeal care păstrează obiceiurile din vechea Europă. Localnicii stau în case de paie
În satul Săcărâmb a fost descoperit la sfârșitul secolului al XVIII-lea, unul dintre marile zăcăminte de telur din lume.
Numit în trecut şi „aurum problematicum”, metalul de culoare alb-argintie, foarte sfărâmicios, poate fi utilizat pentru obţinerea unor aliaje în industria metalurgică, dar şi în industria energetică, aero-spaţială, militară, auto şi IT. Învelişul primei bombe atomice ar fi fost realizat din telur, potrivit unor istorici.
Zeci de minerale prețioase în zonă
Pe teritoriul Săcărâmbului au fost descoperite peste 100 de tipuri de minerale, două dintre ele fiind unice în lume, altele 5 fiind identificate doar în Africa de Sud, potrivit apuseni.info.
Cele mai des întâlnite minereuri sulfuroase erau sulful şi calcopirita, galena, boumonitul, luciul argintiu, magnetit, marcazitul (purtător de aur), arătau autorii volumului „Condiţiile geologice şi miniere de la Nagyag”, publicat în 1885 de Societatea Ungară de Ştiinţe ale Naturii.
Energiile de la Săcărâmb
Alexandru Tokar din Săcărâmb, proclamat preşedinte al „Societăţii europene pentru tehnică radiantă şi armonie spirituală”, susține că locul este ieșit din comun. În ultimii ani, bărbatul a lucrat la monografia satului care a fost vizitat tot mai des de practicanții meditațiilor.
Hunedoreanul susține că pădurea este un centru energetic puternic, unde au avut loc și câteva miracole. Mărturiile sale s-ar baza pe unele studii realizate de specialiști în această zonă.
Citește și: Legenda casei călăului din Moldova care înspăimântă vecinii și trecătorii: „Noaptea se aud urlete”
„Întreg Săcărâmbul, nu doar „Pădurea de Argint”, reprezintă un centru energetic foarte puternic. Există o explicaţie ştiinţifică pentru afirmaţiile mele, detaliată de radiestezişti şi de energieticieni recunoscuţi pe plan mondial care au cercetat acest loc. Una dintre ele este faptul că aşezarea se află în centrul unui vechi con vulcanic care a avut altitudinea de 3.300 de metri.
Acest con există virtual, îşi manifestă energiile resimţite intens. Practic, deşi arealul Săcărâmbului se află la altitudinea de 800 de metri, cei care vin aici simt atmosfera ca la peste 3.000 de metri“, a relatat Alexandru Tokar, potrivit playtech.ro.
La aproape două decenii de la închiderea minelor din Munții Metaliferi, în satul Săcărâmb (județul Hunedoara), rămășițele faimoaselor exploatări de aur, argint și metale rare sunt vizibile la tot pasul.
