În anul 1961, în punctul Gura Luncii din localitatea Tărtăria, judeţul Alba, arheologul Nicolae Vlassa descoperea trei tăbliţe de lut inscripţionate cu o numeroase pictograme. Descoperirea a avut loc după cercetarea unui complex de cult neolitic, aparţinând culturii Vinca, veche de aproximativ 7.000 de ani.
Misterul tăblițelor de la Tărtăria, care ar conține cel mai vechi scris din lume
Tăbliţele au fost găsite, de fapt, într-un mormânt cu resturi osteologice arse. Tăbliţele au ajuns Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei de la Cluj Napoca, fiind una dintre cele mai senzaţionale şi enigmatice descoperiri din istoria românilor.
Tăbliţele de la Tărtăria au intrat rapid şi pe tărâmul pseudo-ştiinţific, influenţat de discursul naţionalist din perioada comunistă.
Citește și: Misterul Triunghiului Bermudelor, descifrat. S-au descoperit 176 de nave dispărute inexplicabil
În jurul tăbliţelor de la Tărtăria s-a creat rapid şi o adevărată mitologie, fiind interpretate drept dovada primei scrieri din istorie, mai veche decât cea mesopotamiană, dar şi a unei presupuse superiorităţii a zonei carpato-danubiene, privit drept spaţiul primordial al civilizaţiei europene.
După 1990, însă, în urma unei munci susţinute de cercetare a specialiştilor români Gheorghe şi Cornelia Lazarovici în colaborare cu Marco Merlini, director general al „Prehistory Knowledge Project” din Italia, s-au făcut paşi importanţi în descifrarea pe baze ştiinţifice a tăbliţelor de la Tărtăria.
Tăbliţele şamanului de la Tărtăria
Lazarovici explică modul în care au fost găsite cele trei tăblițe:
„Ele au fost găsite în groapa asta cu un schelet, inventarul unei femei care a fost descarnat. Vlassa a văzut scheletul, unele oase erau mai albe, altele mai roșii, iar cele albe aveau niște găuri, și concluzia a fost că trebuie să aoarțină unui vrăjitor ars pe rug.
Am dus oasele la o antropoloagă la Iași, care le-a studiat și a spus că nu e bărbat ci femeie, avea 55 de ani, a suferit o boală de oase de tânără copilă, tuberculoză osoasă. 2-3 vertebre s-au tasat și erau trapezoidale. Am găsit niște găuri în oase, am mers la institutul de aici de pe Pasteur unde cuscrul meu era radiolog.
Mi-a spus că e tip clasic de osteomelită gomoasă, unde nu știm care e cauza dar face găuri în oase. Deci aveam dovada că era și șchioapă. În preistorie șchiopii și nevăzătorii aveau privilegii în comunitate, probabil această femeie se bucura de o inteligență deosebită, pentru că este inițiată de cineva după datele de radiocarbon pe care le avem, pe oasele dintr-o groapă vecină”, potrivit actualdecluj.ro.
În groapă, alături de cele trei plăcuțe, au fost găsite și mai multe statuete.
Ritualuri şi sacrificii
Pe lângă calendare şi simboluri ale fertilităţii, tăbliţele de la Tărtăria, descriu în pictograme o serie de ritualuri şi sacrificii pe care tribul trebuie să le facă în mod regulat, cu rol magico-religios, pentru a asigura favoarea zeilor, a fenomenelor naturii zeificate. Aceste ritualuri apar mai ales pe cea de-a doua tăbliţă.
Reprezintă simbolul unui altar, o zeitate care face legătura dintre cer şi pământ, dar şi altare sub formă de cupă, în care specialiştii cred că se ardeau substanţe lichide cu efect halucinogen pentru anumite ritualuri. În plus, pe cea de-a treia tăbliţă apar simbolurile unui ritual sângeros dar comun în lumea neolitică.
Citește și: Enigma satului din Apuseni unde Soarele răsare de două ori. A impresionat întreaga Europă
Este vorba despre sacrificiul taurului. Un craniu de taur, o cupă şi un ulcior prezintă un ritual prin care taurul era sacrificat iar sângele scurs în ulcioare şi mai apoi vărsta în cupele ritualice şi probabil consumat, ca simbol al fertilităţii.
Pe scurt, tăbliţele de la Tărtăria, descriu atât ritualuri care trebuiesc neapărat efectuate dar şi calendare atât ale ciclului fertilităţii la oameni, animale dar şi la plante. În plus, una dintre ele, prima, arată statutul preotesei în cadrul tribului şi probabil o poveste mitologică privind originea tribului, potrivit adevărul.ro.
Cultura Turdaş-Vinca
Localitatea Tărtăria (com.Salişte, jud.Alba) de la poalele versantului nordic al Munţilor Sureanu, e situată pe cursul mijlociu al râului Mureş, la 50 km N-E de Peştera Bordu Mare (unde s-au găsit fragmente osteologice ale omului de Neanderthal), la 40 km N-E de Peştera Cioclovina (care adăpostea fragmente osteologice ale Omului de Cromagnon).
Mai exact, în apropiere de străvechea aşezare Turdaş, situată la 12 km S-V de Tărtăria.
Aici, la Turdaş, săpăturile arheologice din anii 1895 şi 1910 au scos la iveală vatra unei aşezări cu materiale specifice asemănătoare celor de la Tărtăria. La Daia Română, de pildă, s-a găsit un vas cilindric a cărui vechime este anterioară cilindrilor-sigilii din Sumer).
Caracteristicile materialelor descoperite în aceste staţiuni au determinat specialiştii să-i creeze o identitate proprie, sub denumirea de Cultura Turdaş-Vinca (4500-3700 i.H.).
