Oamenii au încercat mereu să afle secretele sportului. Mulți se apucă de sport pentru că vor să slăbească. Altora le dă o stare de bine. Alții se simt mai creativi.
Indiferent de motivul pentru care faceți exerciții fizice este important să vă faceți o rutină în acest sens. Apoi informați-vă din surse credibile cu privire
În cele ce urmează vă oferim o listă cu miturile și adevărurile despre sport.
10 mituri și adevăruri despre sport
1. Exercițiile țintite pe anumite zone nu ard neapărat grăsimea. (Abdomenele nu ard grăsimea de pe burtă)
ADEVĂRAT „Abdomenele îți vor întări miezul, dar nu vor scăpa de grăsimea de pe burtă”, spune Daniel Lieberman, paleoantropolog la Universitatea Harvard și autorul cărții Exercised: the Science of Physical Activity, Rest and Health . „Vestea bună este că am evoluat pentru a transporta grăsimea de pe abdomen ca sursă de energie pe termen scurt, așa că atunci când începi să slăbești prin exerciții fizice, aceasta este prima grăsime care va fi arsă.”
Nick Finney , un antrenor personal de vedete printre care Jennifer Lopez și Robbie Williams spunea: „Pentru a slăbi, ai nevoie de un deficit de calorii prelungit, pe care îl obții mâncând mai puțin și făcând mai multă mișcare. Veți pierde mai multă grăsime de pe burtă făcând exerciții compuse – deadlift-uri sau genuflexiuni – mai degrabă decât exerciții țintite, cum ar fi abdomene, pentru că ard mult mai multe calorii.”
2. Durerea musculară este semnul unui antrenament de succes
FALS „Poți avea un antrenament grozav fără nicio durere”, spune Finney. „Durerile musculare cu debut întârziat (Doms) sunt de obicei doar un semn de surpriză – așa că oamenii de multe ori se simt dureroase după primele călătorii la sală sau după ce au încercat un antrenament complet diferit, sau unul mult mai lung. Există câțiva mușchi, cum ar fi bicepșii, care aproape că nu se vor răni niciodată – dar asta nu înseamnă că antrenarea lor nu a avut succes.”
3. Ar trebui faceți stretching (întinderi) întotdeauna înainte și după exercițiu
FALS „Sute de studii au analizat dacă întinderea reduce riscul de rănire în timpul exercițiului”, spune Alex Hutchinson, autorul cărții Which Comes First, Cardio or Weights? Mituri de fitness, adevăruri de antrenament și alte descoperiri surprinzătoare din știința exercițiului. „Concluzia generală este că, dacă există un efect, acesta este prea mic pentru a fi măsurat în mod constant. Oamenii confundă adesea întinderea cu încălzirea. Începeți orice antrenament cu o mișcare blândă - poate fi la fel de simplu ca o alergare ușoară - vă va ridica temperatura corpului și vă va face mușchii mai supli. Dar această încălzire nu trebuie să includă întindere.”
Citește și: Cât trebuie să mergi la sală și ce exerciții trebuie să faci ca să ai brațele ca Iohannis
4. Ar trebui să urmăriți să faceți 10.000 de pași pe zi
ADEVĂRAT „Prima companie care a produs pedometre a venit cu un etalon de 10.000 de pași fără date, deoarece acesta a fost considerat un număr de bun augur”, spune Lieberman. „De atunci, o mulțime de studii au arătat că pașii pe zi reprezintă o modalitate rezonabilă de măsurare a activității fizice. Pe măsură ce vă creșteți numărul de pași, obțineți beneficii sporite, dar se reduce între aproximativ 8.000 și 10.000.”
Hutchinson este de acord: „Nu există nimic magic despre 10.000 de pași pe zi, dar este un sfat destul de bun. În general, cea mai bună țintă este probabil „puțin mai mult” decât ceea ce faci în prezent.”
5. Mușchii se vor transforma în grăsime dacă nu te mai antrenezi
FALS „Sunt două țesuturi complet diferite – mușchii nu se transformă în grăsime, iar grăsimea nu se transformă în mușchi”, spune Sarah Lindsay (@roarfitnessgirl ) , olimpică de trei ori de patinaj viteză și proprietară a Roar Fitness. „Dacă renunți la exerciții și mănânci mai multe calorii, vei câștiga grăsime. Dacă încetați să vă stimulați mușchii, veți pierde masa musculară.”
Citește și: De câte minute de mers pe jos ai nevoie zilnic pentru a ține departe cancerul și bolile de inimă
Finney adaugă: „Confuzia vine atunci când oamenii care sunt foarte activi și obișnuiți să mănânce mult opresc antrenamentele sau se rănesc. Dacă continuă să mănânce aceeași cantitate și opresc antrenamentele de rezistență, mușchii lor vor scădea și grăsimea lor va crește – dar unul nu se va transforma în celălalt.”
6. Alergatul este rău pentru genunchi
FALS „Dacă genunchii ar fi ca amortizoarele mașinii tale, ar fi logic să eviți să-i uzezi prin suprasolicitare”, spune Hutchinson. „Dar genunchii sunt o parte vie a corpului tău care răspund și se adaptează la utilizarea regulată. Utilizarea insuficientă a acestora este dăunătoare pentru cartilaj.
Citește și: Statul pe scaun mult timp poate duce la probleme de sănătate. 5 minute de mers sunt suficiente
Așadar, atunci când cercetătorii urmăresc grupuri comparabile de alergători și non-alergători de-a lungul mai multor decenii, ei constată că alergătorii nu sunt mai susceptibili de a dezvolta probleme la genunchi decât cei care nu alergă. Asta nu înseamnă că niciun alergător nu va dezvolta vreodată probleme la genunchi, dar înseamnă că alergarea nu îți înrăutățește șansele.”
6. Ridicarea greutăților te va face voluminos
FALS „Este foarte greu să câștigi mușchi”, spune Finney. „Pe lângă ridicarea de greutăți din ce în ce mai mari, trebuie să fii în surplus de calorii (mănânci mai multe calorii decât arzi). Nu se va întâmpla întâmplător. Unii oameni evită ridicarea greutăților pentru că se feresc să câștige prea mult volum, dar dacă încerci să slăbești, ridicarea de greutăți în timp ce ai un deficit de calorii este o modalitate bună de a face acest lucru (și se va asigura că arzi grăsimile mai degrabă decât mușchii). În plus, cu cât ești mai puternic, cu atât ridici mai greu, așa că cu atât vei arde mai multe calorii.”
7. Cu cât faci mai mult exerciții, cu atât mai bine
FALS „Recuperarea și odihna sunt cu adevărat importante”, spune Lindsay. „Dacă faci un curs dimineața și altul la prânz, probabil că nu te vei antrena foarte bine în a doua sesiune. A te antrena din ce în ce mai mult va însemna doar că ești cu adevărat obosit și nu poți crea nicio intensitate.”
Finney sugerează: „Un punct de referință bun pentru a vedea rezultate sunt trei antrenamente pe săptămână, cu o zi de odihnă între fiecare.”
Citește și: Câte beri poți să bei după ce faci exerciții fizice fără să te îngrași
8.Metabolismul scade cu vârsta
Adevarat si fals. „Metabolismul tău scade”, spune Lindsay, „dar nu până când nu ai aproximativ 65 sau 70 de ani. Într-adevăr, ceea ce îți reduce metabolismul este lipsa de mușchi – iar masa musculară se reduce odată cu vârsta din multe motive diferite. Acesta este motivul pentru care îi încurajez pe oameni să păstreze fiecare kilogram de mușchi pe care îl pot – vă va menține metabolismul ridicat și vă va asigura că rămâneți puternic pe măsură ce îmbătrâniți.”
9. Sexul este un exercițiu bun
ADEVĂRAT și FALS Potrivit lui Lindsay: „Dacă încerci să faci cardio și să-ți ridici ritmul cardiac, nu-mi pasă cum o faci (deși monitorul ritmului cardiac ar putea fi un pic un ucigaș al dispoziției). Totul este bine – fie că vrei să dansezi, fie că vrei să mergi, sau să mergi cu bicicleta, nu contează cu adevărat.”
Cu toate acestea, Hutchinson sugerează gestionarea așteptărilor. „Cercetările sugerează că sexul „activ, viguros” arde 2,8 Mets [echivalentul metabolic al sarcinii], ceea ce înseamnă că arzi de 2,8 ori mai multă energie decât ai fi întins pe canapea”, spune el. „Pentru comparație, pentru a cânta un trombon ia 3,5 Mets. Alergarea în ritm de 10 minute-mile arde aproximativ 10 Mets. Este mai bine decât nimic, dar ar trebui să acumulați o mulțime de minute în pat pentru a muta acul ca exercițiu.”
Citește și: ”Mitul” celor 10.000 de pași pe zi a fost demontat. Poți să atingi noul prag fără să părăsești casa
10. Nu ar trebui să te antrenezi când ești bolnav
ADEVĂRAT „Dacă ești bolnav, sistemul tău imunitar este ocupat să lupte împotriva bolii”, spune Finney. „Antrenamentul compromite, de asemenea, sistemul imunitar, astfel încât să le faci pe ambele simultan riscă să te îmbolnăvească mai mult sau să prelungești boala. Este mai bine să îți iei câteva zile libere de mișcare decât să-ți pui sistemul imunitar sub presiune inutilă.”
Specialiștii sunt de părere că exercițiile ajută organismul să producă antioxidanți, care repară deteriorarea ADN-ului; reduce inflamația, care este cauza majorității bolilor; produce factor neurotrofic derivat din creier, care ajută la prevenirea bolii Alzheimer.
De asemenea, numeroase sturii arată că exercițiile fizice încetinesc senescența, deteriorarea asociată cu vârsta – astfel încât exercițiul devine mai important, nu mai puțin, pe măsură ce îmbătrânești.
