Arheologii români au făcut o descoperire de senzație în județul Hunedoara, în zona Turdaș.
Orașul din România care este mai vechi decât piramidele
Aici a fost descoperit un oraș imens, cel mai vechi din Transilvania, și chiar mai vechi decât piramidele egiptene!
Citește și: Femeia care i-a furat inima lui Mihai Viteazul: I-a devenit amantă și o prezenta întregii lumi
De cele mai multe ori, arheologii români au ocazia de a descoperi istoria României, ascunsă sub straturi de pământ, doar când autoritățile vor să mai construiască una-alta.
Este și cazul celui mai vechi oraș din Transilvania, ridicat pe la anul 4.200 î.Hr, înainte să apară piramidele din Egipt (2.630 – 2.611 î.Hr.).
Așezarea a fost descoperită în timp ce muncitorii săpau pentru amenajarea autostrăzii Sibiu-Nădlac, potrivit românia-misterioasă.ro.
Așezarea, cunoscută printre arheologi de mai bine de 100 de ani
Existenţa aşezării neolitice de la Turdaş nu este însă o noutate pentru arheologi ea fiind cunoscută încă din anul 1850, atunci când au fost realizate primele cercetări în această zonă.
Încă de la început ea a fost numită "perla arheologică a Transilvaniei" datorită numărului mare de artefacte, precizează şeful muzeului sibian.
Citește și: România, pe ultimul loc în UE la competențe digitale de bază: Diferențe mari între urban și rural
Arheologul, antropologul şi paleontologul de origine maghiară Zsofia Torma a descoperit, la rândul său, 25 de ani mai târziu, o serie de artefacte ale culturii Turdaş, care aveau o vechime de circa 4.500 de ani, unele dintre ele fiind acoperite cu semne asemănătoare unui sistem de scriere.
Şi directorul Muzeului Naţional Brukenthal a realizat, în perioada 1992-1998, o serie de cercetări arheologice în aceeaşi zonă, dar la scară mică.
Cum arăta vechiul oraş din Transilvania
Vechiul oraş avea 1.300 de metri de fortificaţii şi în jur de 6-7 kilometri de împrejmuiri. Sistemul de fortificaţii era realizat din lemn şi alcătuit din 11 palisade şi o serie de şanţuri succesive ce aveau la acea vreme o profunzime de 200 de metri.
În aceeaşi zonă s-au descoperit şi două porţi, tot din lemn, cu turnuri, care reprezentau intrarea în sistemul de fortificaţii, dar şi o serie de obiecte din ceramică şi 60 de cuptoare.
Citește și: O româncă a câștigat, în Spania, Concursul Național de Design: Ce semnificație are desenul ei
Printre obiectele de ceramică descoperite la Turdaş se numără mai multe statuete antropomorfe şi zoomorfe, dar şi o serie de statuete ce reprezintă siluete aşezate pe tron, acestea din urmă reprezentând un simbol al regalităţii.
Datorită numărului mare al obiectelor din ceramică şi al cuptoarelor descoperite specialiştii în domeniu consideră că primul oraş din Transilvania ar fi fost un adevărat centru regional de producţie şi de distribuţie a ceramicii.
În urma cercetărilor arheologice s-au descoperit şi cinci schelete despre care experţii susţin că ar fi reprezentat sacrificii.
"Noi am avut noroc să facem nişte descoperiri vaste. Este ceva extraordinar pentru România", afirmă Sabin Luca, directorul Muzeului Naţional Brukental din Sibiu.
O echipa de arheologi formată din reprezentanţi ai Muzeului Naţional Brukental din Sibiu şi din reprezentanţi ai Universităţii "Lucian Blaga" a realizat o serie de cercetări arheologice la Turdaş, în perioada mai-noiembrie 2011, pe o suprafaţă de 11 hectare. Se pare însă că suprafaţa totală a primului oraş din Transilvania ar putea fi însă de aproape 10 ori mai mare.
Citește și: Cel mai lung tunel din lume e construit în Europa: A costat 11 miliarde €. Câți kilometri are
"La momentul actual, din datele pe care le avem suprafaţa este de circa 50 de hectare. Noi am cercetat în jur de 11 hectare", a declarat directorul Muzeului Naţional Brukental.
"În opinia mea şi după studiul hărţilor şi al modului în care a deviat Mureşul suprafaţa totală ar fi însă de 100 de hectare", a mai adăugat Luca, potrivit historia.ro.
Autostrada, construită peste oraș
În prezent, la mai bine de un deceniu de la ultimele săpături, cea mai mare parte a vechii aşezări de la Turdaş nu mai poate fi văzută.
O parte din fostul şantier arheologic a fost acoperită de Autostrada A1 Deva – Sebeş, al cărui tronson Simeria – Orăştie a fost inaugurat în 2013.
O altă parte a fost acoperită de magistrala feroviară de mare viteză, sectorul Simeria – Coşlariu, unde construcţiile căii ferate şi a Tunelului Turdaş au fost finalizate anul trecut.
Citește și: Povestea primei femei medic din România: Apreciată în Franța, respinsă la angajare în țara natală
În aceeaşi zonă a vechii rezervaţii arheologice de pe malul Mureşului a fost construit un pod rutier peste calea ferată, după ce traseele magistralei feroviare şi al Drumului Naţional 7 au fost deviate.
De asemenea, a fost construit şi un sector al drumului judeţean spre satul Turdaş, iar o mare parte din rămăşiţele „oraşului preistoric” sunt acoperite de terenuri arabile şi de albia râului Mureş.
Cei care vor să afle însă povestea aşezării neolitice de la Turdaş pot găsi informaţii în lucrările ştiinţifice publicate de arheologul Sabin Luca.
Un alt nume al arheologiei legat de aşezarea de la Turdaş a fost Zsofia Torma, omul de ştiinţă care în a doua parte a secolului al XIX-lea a făcut cunoscut în lumea aşezarea neolitică.
Scrieri de 7.000 de ani în aceeaşi zonă, la Situl aflat în Turdaş
Civilizaţiei Turdaş îi aparţine şi cea mai veche scriere din lume (aproximativ 7.000 de ani).
Este vorba despre celebrele tăbliţe de lut descoperite, în anul 1961, la Tărtăria, localitate situată între Alba Iulia şi Orăştie.
Acestea sunt inscripţionate cu semne asemănătoare cu cele ale scrierii sumeriene, dar cu cel puţin o mie de ani mai vechi decât orice alfabet.
Scrierea a rămas, deocamdată, nedescifrată, potrivit adevărul.ro.
