Personajul de astăzi a fost considerat unul dintre cei mai mari comici ai României, simpla lui apariție făcând publicul să râdă. Dar, dincolo de bucuria ce-o aducea oamenilor, în viața personală a trecut printr-o imensă dramă În plus, fără să afle decât mult mai târziu, numele lui a figurat pe lista condamnaților la moarte.
Recunoașteți personajul? Actorul ce ne făcea să râdem și-a văzut fiica murind. Condamnat la moarte
Alexandru Călinescu probabil că nu ne inspiră decât cel mult, celor care sunt în temă, numele unui critic literar contemporan.
Dar dacă spunem Puiu Călinescu, deja situația se schimbă cu 180 de grade. Pentru că e vorba de unul dintre cei mai mari și populari comici români.
Dincolo de sutele de spectacole de la Teatrul Tănase, de aparițiile televizate, el va rămâne în memoria publicului prin rolul Trandafir, din seria filmelor cu Brigada Diverse, unde i-a avut drept parteneri în tripleta de „găinari” simpatici, pe la fel de cunoscuții și iubiții Dem Rădulescu și Jean Constantin.
Alexandru Călinescu a venit pe lume pe 21 iunie 1920 în București, așa că acum ar fi âmplinit venerabila vârstă de 104 ani.
Citește și: De ce a luat bătaie Jean Constantin la filmările pentru Brigada Diverse? „Ea nu știa că sunt actor”
A rămas orfan de mamă - Fotina Călinescu - muncitoare la fabrica de ţigarete - la doar 5 ani, aceasta murind la numai 23 de ani.
Tatăl, un actor cunoscut al acelor vremuri, Jean Tomescu, își luase oricum lumea-n cap, nevrând să-și recunoască odrasla. De aceea, viitorul mare actor a trăit toată viața folosind numele mamei.
Micul Alexandru a fost crescut de bunica din partea mamei, apoi de alţi unchi şi mătuşi.
Puiu Călinescu în filmul său de debut, „Ilie în luna de miere”, din 1954 - Foto: Facebook/Cineclic
Într-un interviu pentru revista Flacăra, din 1984, actorul rememora cu umorul binecunoscut și prima sa „încercare” artistică, una ce s-a soldat cu pantaloni uzi și cu un sfat ferm din partea mamei sale.
„Ca orice bun bucureştean m-am născut in Groapa lui Ouatu. Aici am învăţat de toate cele, aici mi-am petrecut copilăria. Nu ştiam ce este o scenă până în clasa a Il-a, când a trebuit să spun o poezie.
Am apărut pe scenă, dar n-am scos nici un sunet. Probabil de emoţie mă schimonoseam într-aşa un hal că lumea se prăpădea de râs.
Azi trebuie să recunosc că lumea râdea nu de schimonoselile mele, ci pentru că pur și simplu mi se udaseră pantalonii chiar în fața publicului.
Atunci, biata mamă mi-a zis: „Băiatul mamei, actor să nu te faci”. A avut dreptate. Nu m-am făcut”, spunea Puiu Călinescu în interviul citat de dosaresecrete.ro.
În perioada adolescenţei a fost nevoit să se angajeze întrucât unchiul său, în casa căruia locuia, i-a impus acest lucru, spunându-i, în nenumărate rânduri, că, altfel, nu îi va mai da de mâncare.
Citește și: Ce urma să se întâmple cu Gogu, Patraulea și Trandafir în seria 4 din B.D. care a fost interzisă
„Prima mea muncă de artist a fost să lipesc afişe de spectacole în Bucureşti, la cinema. Pe vremea aceea erau filme mute şi în pauză, când se schimbau rolele cu peliculă, eu ieşeam în sală, în faţa ecranului, ca să fac lumea să râdă.
Eu nu am şcoli şi diplome, ce am învăţat am învăţat din acele filme, de pe stradă şi din viaţă. Secretul este munca, munca neîntreruptă, cu idei noi, cu veşnice căutări!”, povestea el în emisiunea „Planeta Cinema”, a Eugeniei Vodă.
Cu Valeria Ogășanu, în „Profesorul de mimică”, a doua parte din „Brigada Diverse intră în acțiune”, primul film al seriei B.D. - Foto: Facebook/Cineclic
Un profesor de canto, pe nume Mihai Vulpescu, îl va remarca și l-a sfătuit să intre în Sindicatul Artiştilor unde a dat examen în fața unei comisii conduse de marele George Vraca.
Și-a luat inima-n dinți, a recitat „Peneș Curcanu”, celebra poezie a lui Alecsandri, apoi „am făcut câteva imitații și... am fost uns actor”,
Ulterior, actorul, regizorul și compozitorul Nicu Kanner l-a luat la Teatrul Baraşeum, pentru ca mai târziu să fie distribuit într-un spectacol la Teatrul Gioconda, de pe Lipscani.
La începutul celui de-Al Doilea Război Mondial viața i s-ar fi putut schimba într-un mod total sinistru, însă norocul a fost de partea sa.
Puiu Călinescu a dezertat, după ce se prezentase pentru înrolare la un regiment din Târgovişte.
Citește și: Ne-au făcut să râdem, dar cei patru „milițienii” din Brigada Diverse au avut un destin tragic
A sărit pur şi simplu gardul şi a fugit, când a aflat că trebuia să se tundă. Ani mai târziu, după încheierea conflagrației mondiale, a aflat întâmplător că numele lui figura pe lista celor condamnați la moarte pentru dezertare.
„Când am văzut ce se întâmplă acolo, am decis că armata nu e petru mine. Am sărit gardul și am fugit a doua zi.
Numai că, după ceva vreme, am fost nevoit să merg să-mi schimb niște acte. Războiul se sfârșise demult, însă maiorul care trebuia să se ocupe de reînnoirea documentelor m-a descoperit pe lista dezertorilor și mi-a zis: „Ce-ai făcut, tovarășe Călinescu?”. Dumneata ești condamnat la moarte”.
Am rămas fără cuvinte. Eu începusem deja să joc la teatru și eram condamnat la moarte fără să fi știut. Acum, dacă mă gânesc, pot spune că am fost un om norocos”, a povestit actorul mai târziu.
În anul 1948, a intrat în echipa Teatrului „Constantin Tănase” – teatrul Savoy la acea vreme – care l-a consacrat şi căruia artistul i-a rămas credincios până la sfârşitul vieţii.
A fost protagonist al spectacolelor de revistă timp de zeci de ani, scriindu-și adesea singur scenariile, fiind un comic prin vocaţie, care declanşa râsul doar prin simpla sa apariţie.
Între timp, în 1944, își cunoscuse și viitoarea soție, între cei doi fiind o pasiune înflăcărată, după cum avea să povestească, peste ani, fiica cea mare a actorului, Carmen, într-un interviu pentru Jurnalul Național.
Citește și: Care a fost ultima replică a lui Dem Rădulescu? „Apoi a căzut și a murit”. De ce i se spunea Bibanu?
În rol de detectiv Columbo, varianta românească, în „Nea Mărin miliardar” - Foto: Facebook/Cineclic
„Mama l-a cunoscut de prin 1944. A fost o iubire nebună. Mama, fată de pension, cu fiţe, avea o prietenă şi mergeau împreună la film.
Taică-miu juca în pauză la cinematograf. Se uita la Stan şi Bran, la Charlie Chaplin şi apoi intra şi juca… Ei au fost profesorii lui! ”, și-a amintit aceasta.
Prin anii '70, succesul lui Puiu Călinescu va atinge cote maxime și cunoaște fericirea în sânul familiei, odată cu nașterea celor două fiice.
Dar soarta îi pregătea o lovitură dură, de parcă ar fi cerut tribut pentru norocul și lucrurile bune care i se întâmplaseră până atunci copilului orfan și sărac de altădată
Puiu Călinescu a trecut prin coșmarul suprem al oricărui părinte: a fost nevoit să-și vadă unul dintre copii mort. Tragicul eveniment a fost rememorat tot de Carmen Călinescu.
„În 1995, sora mea, Silvia, a murit la 50 de ani. Între mine şi ea era o diferenţă de 11 ani. A avut o moarte fulgerătoare. Era văduvă şi rămăsese singură. Băiatul ei, Bogdan, era plecat la mare.
În 1995 nu prea erau telefoane mobile să ţinem legătura. Eu, cu mama şi cu tata, eram în vacanţă, la Predeal.
Când ne-am întors în Bucureşti, am sunat-o pe Silvia, dar nu răspundea. Am mers şi am spart uşa. Ea era moartă în hol. Făcuse comoţie cerebrală”, povestea Carmen Călinescu.
Puiu Călinescu găsește puterea să urce din nou pe scenă, deși juca pe gratis după pensionare, doar din marea lui dragoste pentru spectatori și meserie.
Dar, măcinat de ceea ce se întâmplase, organismul începe să-i cedeze și ajunge pe mâinile medicilor.
Citește și: Marele actor Jean Constantin a avut trei soții. A fost Cavaler de Malta. De ce a murit sărac?
În martie 1997, la doi ani de la tragicul eveniment, a început să nu mai vadă, apoi i s-a făcut rău chiar pe scenă, suferind, cel mai probabil, un preinfarct.
După investigațiile din spital revine pe scenă, dar, curând, va intra pe „ultima turnantă” a vieții.. Pe 1 mai 1997 a mers cu familia la Sinaia, unde i s-a făcut rău. A doua zi a fost dus de urgenţă la Spitalul Floreasca, unde a fost internat la reanimare.
Cu o zi înainte de a muri dădea semne că se simte mai bine. Fiica sa, Carmen, îl găseşte chiar glumind cu asistentele, în salon. Dar, la ora 5 a după-amiezei de 16 mai, este anunțată că tatăl său a murit.
Citește și: Zâmbetul lui Puiu Călinescu masca o durere adâncă. Inima sa a cedat imediat după moartea fiicei sale
„În acel moment am simţit că mă prăbuşesc, cu punga în care aveam supa şi compotul pe care şi le dorise. Am apucat să văd că în patul lui era altcineva.
Când plecasem dimineaţa de la spital, era bine, vorbea, şi nu înţelegeam ce s-a întâmplat. Mi s-a spus că decedase la 16:45”, îşi mai amintea Carmen, în interviul menționat.
Așa a plecat spre eternitate, la 76 de ani, marele Puiu Călinescu, cel care va rămâne peste timp drept „Trandafir” sau „Columbo” - varianta românească - ori chiar Spirache, un popular personaj de televiziune inventat chiar de el.
