Pe 1 ianuarie, Biserica îl prăznuiește pe Sfântul Ierarh Vasile cel Mare. Este o sărbătoare mare, marcată cu cruce roșie în calendarul creștin ortodox. În 2025, 1 ianuarie pică într-o miercuri, însă nu se ține post în această zi.
Tot în prima zi a anului nou, Biserica prăznuiește Tăierea împrejur cea după Trup a Domnului.
Sfântul Vasile, perceput de unii drept primul petrecăreţ, numele lui fiind considerat de alţii drept numele de botez al lui Iisus Hristos, este apărătorul creştinilor, „păzitor de duhurile rele”.
Tradiții și superstiții pe 1 ianuarie
La trecerea dintre ani şi pe 1 ianuarie, copiii obişnuiesc să meargă cu sorcova din casă în casă, pentru a le ura oamenilor bogăţie şi sănătate.
Pe vremuri, sorcova era confecţionată din rămurele de pomi fructiferi sau din trandafiri. În prezent, ea este făcută din hârtie colorată şi beteală.
Citește și: Sfântul Vasile, prima mare sărbătoare a anului
La ţară există obiceiul dezlegării anului, când tinerii colindă prin sat şi fac zgomote cu bice, buciume sau oale, pentru a alunga duhurile rele.
Se zice că pe 1 ianuarie e bine să verşi vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac, ca să ai noroc tot anul.
Dacă în ziua de Sfântul Vasile, după ce te speli pe faţă, te ştergi cu un prosop, în care pui un ban de aur sau de argint, vei fi curat şi sănătos în tot anul.
Totodată, dacă dormi de Sfântul Vasile, rişti să fii leneş tot anul.
Conform tradiției, aduce noroc dacă prima persoană care intră în casă de 1 ianuarie este bărbat. Se mai spune că, în ziua de Anul Nou, orice familie trebuie să fiarbă un cap de porc, pentru a avea un an bogat.
Citește și: Care a fost minunea făcută de Sfântul Vasile, a cărui onomastică o sărbătorim astăzi
Un alt obicei este ca, pe nemâncate, fiecare om să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului şi s-o mânuiască de trei ori, pentru un mai mare spor la lucru în noul an.
Tot în ziua de Sfântul Vasile se spune că e bine să se bea mult vin, pentru că atât cât vom bea, tot aşa vom avea şi sânge în obraji.
Conform tradiţiei populare, cum e ziua de Anul Nou, aşa va fi tot anul: dacă ninge, va fi un an îmbelşugat, iar dacă e senin, oamenii vor fi sănătoşi tot restul anului.
La ţară, fetele nemăritate obişnuiesc să construiască punţi din două crenguţe de măr dulce, de care leagă busuioc, o pară de argint cu fir de aţă roşu, un inel, o batistă şi un şir de mărgele, pentru vedea cum va fi alesul.
Citeşte şi: Sfântul Vasile, considerat „primul petrecăreț al anului”. De ce este bine să verși vin pe masă
Astfel, dacă puntea este plină de brumă, fata se va căsători cu un bărbat bogat, iar dacă puntea nu are brumă, atunci se va căsători cu unul sărac, conform ȘtirileProTv.
Câți români își sărbătoresc onomastica pe 1 ianuarie?
Peste 513.000 de persoane îşi sărbătoresc onomastica pe 1 ianuarie, la praznicul Sfântului Vasile cel Mare.
Potrivit datelor furnizate de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor, este vorba despre 513.186 de români - 435.346 de bărbaţi şi 74.967 de femei, scrie Agerpres.
Cei mai mulţi bărbaţi sărbătoriţi poartă prenumele Vasile - 413.983.
Se mai întâlnesc derivatele Vasilica/Vasilică - 20.208 de persoane, Sile - 438, Sica/Sică - 367, Silica/Silică - 219 şi Vasi - 131.
La femei, cele mai multe sărbătorite sunt cele care au prenumele Vasilica - 74.967.
Alte sărbătorite sunt cele care se numesc Vasilca - 1.200, Sica - 827, Silica - 506, Vasila - 317 şi Vasi - 23.
Citeşte şi: Obiceiuri și superstiții de Sf. Vasile, sărbătorit pe 1 ianuarie. De ce nu trebuie să dormi?
Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, 1 ianuarie
Sfântul Ierarh Vasile cel Mare s-a născut în Cezareea Capadociei, într-o familie nobilă, care a dat Bisericii slujitori şi cărturari renumiţi, câţiva dintre ei fiind trecuţi în rândul sfinţilor.
A avut patru fraţi şi o soră, Sfânta Cuvioasă Macrina, sărbătorită la 19 iulie. Petru, fratele său mai mare, a fost episcop al Sevastiei, Grigorie a fost episcop al Nissei, iar Navcratie a fost pustnic şi făcător de minuni.
Studiile le-a făcut în Cezareea, la Constantinopol şi la Atena, unde a legat o strânsă prietenie cu Sfântul Grigorie de Nazianz.
Din Atena, Sfântul Vasile s-a întors în Cezareea unde a înfiinţat o şcoală de retorică. În anii următori a făcut o lungă călătorie pe la toate mănăstirile din Egipt, Palestina şi Sinai, s-a închinat la Mormântul Domnului şi a primit botezul în râul Iordan, după obiceiul din primele secole creştine.
Când s-a reîntors în Cezareea Capadociei, Sfântul Vasile a fost hirotonit preot de episcopul Cezareei, Ermoghen, şi s-a retras la o mănăstire din Pont, unde a dus o viaţă de asceză şi rugăciune.
După o vreme, venind din nou în Cezareea Capadociei, a fost hirotonit episcop.
În această calitate a început o pastoraţie pe care a dedicat-o îndeosebi celor nevoiaşi, organizând renumitele azile, spitale şi case de educare a celor căzuţi moral, toate grupate sub denumirea de "Vasiliade".
Sfântul Vasile s-a arătat ca un adevărat stâlp al Bisericii, fiind un nume de referinţă în istoria creştinismului universal.
Scrierile sale conţin lucrări de dogmatică: „Contra lui Eunomiu" sau „Despre Sfântul Duh", lucrări ascetice: „Regulile vieţii monahale", „Despre judecata lui Dumnezeu", comentarii: „Omilii la Hexameron", numeroase cuvântări şi epistole.
A alcătuit o Sfântă Liturghie ce-i poartă numele şi Molitfele Sfântului Vasile cel Mare. A plecat din această lume la vârsta de 45 de ani (333-378), păstorind Biserica lui Dumnezeu 8 ani, 6 luni şi 16 zile, scrie Agerpres, care citează „Viețile Sfinților”.
