Tradiția spune că cei care țin cont de tradiția acestei zile vor avea noroc. Este ziua în care trebuie să postești și să vorbești cât mai puțin. 

În ziua de 22 martie, este celebrată o prințesă care a devenit sfântă. Este vorba despre Drosida, fiica împăratului Traian. Ea a renunțat la viața de la palat după ce cinci tinere au fost ucise din porunca tatălui ei. 

Sărbătoare pe 22 martie. Alungi ghinionul dacă respecți tradiția. Ce trebuie să eviți azi?

22 martie este într-o zi de vineri iar tradiția spune că cine ține post vineri își curăță trupul și sufletul și are parte de zile bune, este ferit de rele și va atrage binele și norocul în casa lui.

Vinerea se ține cu credință, este bine să te rogi vineri, ca și duminică, și să ții un moment de odihnă. Cine cinstește astfel sfânta vineri va avea parte numai de lucruri bune și va fi ajutat de Dumnezeu.

Citește și: Ce este interzis să faci în ziua de vineri ca să nu ai ghinion. Tradiția respectată de femei

Vinerea trebuie să mănânci puțin, trebuie să vorbești puțin, trebuie să te ferești de orice sfadă sau gâlceavă și să te ferești de vin. Vinerea nu este bine să te distrezi, ci este bine să trăiești cumpătat pentru că este zi de post.

În trecut, Vinerea nu se făcea curat, nu se mătura și nu se arunca cenușa din sobă, că aruncai tot norocul și binele din casă.

În trecut, în această zi, gospodinele nu aveau voie să coace pâine și nici să facă borș. În caz contrar, se spune că atrăgeau bolile și relele asupra locuinței.

Vinerea nu se făcea curat, nu se dădea cu mătura și nici nu se arunca cenușa din sobă, pentru că se spunea că aruncai tot norocul și binele din casă.

De asemenea, se spune că vinerea nu este bine să mănânci usturoi.

Cine este Sfânta Drosida, fiica împăratului Traian?

Pe 22 martie Biserica pomeneşte pătimirea Sfintei Muceniţe Drosida, fiica împăratului roman Traian. Aceasta a trăit la începutul secolului al II-lea, perioadă în care adunările creştine erau interzise în Imperiul Roman, iar creştinii, pedepsiţi cu moartea.

Etimologic, numele ei provine din limba greacă şi înseamnă „rouă“, reprezentând prospeţimea şi puritatea.

În anul 99, Traian reactiva un edict mai vechi de interzicere a adunărilor secrete, îndreptat indirect asupra creştinilor, care se întâlneau noaptea, în taină, pentru a înălţa rugăciuni şi a săvârşi Taina Sfintei Euharistii. În anul 104 apărea o lege îndreptată special împotriva creştinilor. Persecuţia a început şi era necesar un simplu denunţ anonim pentru ca un creştin să-şi piardă viaţa pentru Hristos. Mai mult decât atât, trupurile creştinilor erau abandonate în locul martirajului, nefiind îngropate, pentru a servi drept exemplu înspăimântător celor ce ar fi vrut să-i urmeze în credinţă.

În acea perioadă, cinci fecioare - Aglaida, Apolinaria, Daria, Mamtuza şi Taisia - şi-au însuşit misiunea de a aduna moaştele sfinţilor, pe care le aşezau în locuri tainice, unde le ungeau cu mir şi le înfăşurau în giulgiuri curate. Aflând acestea, Drosida, însăşi fiica împăratului persecutor, adeptă a creştinismului, dar fără a fi botezată, a ajuns la cele cinci fecioare pe ascuns, cerându-le să-i permită să le însoţească în ascultarea lor. Avea cu sine un veşmânt preţios, pentru a împodobi trupul unui sfânt.

Citește și: Cum a ajuns Daria, din preoteasa zeiței Atena, soția unui tânăr creștin?

Cum au fost pedepsite cele cinci fecioare şi Drosida

Drosida fusese rânduită spre logodnă cu Adrian, unul dintre sfetnicii împăratului. Acesta, auzind că trupurile creştinilor dispar din locul unde s-au săvârşit, a poruncit ca soldaţii să păzească trupurile creştinilor morţi, pentru a-i aresta pe cei ce le ridicau. În prima noapte de pândă, chiar Drosida şi cele cinci fecioare au fost prinse.

A doua zi, au fost aduse în faţa împăratului, care, văzând că fiica sa este printre ele, a cerut să fie ţinută sub pază, sperând că va renunţa la credinţa sa. Pe celelalte cinci fecioare - Aglaida, Apolinaria, Daria, Mamtuza şi Taisia - a poruncit să le arunce într-un vas cu aramă topită.

Din acea aramă s-au construit trepiede pentru vasele cele mari ale băilor comunale, nou-ridicate în urbea păgână. Însă, atât timp cât vasele au fost aşezate pe acele trepiede, nimeni nu putea intra în camera băilor obşeşti, căci cel ce se apropia cădea mort. Văzând acestea, preoţii păgâni au poruncit să fie îndepărtate acele trepiede.

Atunci, Adrian a sugerat împăratului să fie retopite trepiedele şi să facă din ele cinci statui cu chipurile celor cinci fecioare, pentru a le aşeza în faţa intrării în baia imperială. Traian a acceptat, însă în vis i-au apărut cinci mieluşele curate ce păşteau într-o grădină şi un păstor care i-a spus că acelea sunt cele cinci fecioare pe care el le-a aşezat spre batjocură în chipul statuilor idoleşti, şi lor le-o va alătura Păstorul cel Bun pe mieluşeaua Sa, Drosida, fiica lui.

Citește și: Ce se întâmplă dacă lucrezi când e cruce neagră în calendar. Semnificația acestor sărbători

În urma acestui vis, împăratul Traian s-a mâniat şi a poruncit să fie aprins un cuptor al cărui foc să ardă continuu şi pe el să se scrie un edict imperial: „Bărbaţi galileeni, care vă închinaţi Celui răstignit, scăpaţi-vă pe voi de mai multe munci, iar pe noi de osteneli, şi fiecare dintre voi singur să se arunce în cuptorul cel pregătit cu foc“. Mulţi creştini şi-au primit astfel cununa mucenicească, scrie ziarulumina.ro..

S-a botezat singură

Auzind Drosida de acea poruncă, a ales să primească şi ea moartea martirică pentru Hristos.

Şi, ridicându-şi ochii, zicea: „Stăpâne, Doamne Iisuse Hristoase, de este voia Ta să mă mântuiesc şi să scap de nebuneasca credinţă a tatălui meu, ajută-mi să scap din cămara cea de nuntă a necredinciosului Adrian şi să mă duc unde sunt şi cele cinci fecioare, ce m-au povăţuit la frica Ta“. 

Rugându-se lui Dumnezeu, a scăpat de soldaţii rânduiţi să o păzească şi se îndreptă către cuptorul de foc. Pe cale, cugeta întru sine că nu are haină de nuntă să meargă la Dumnezeu, întrucât nu era botezată.

 Luând mirul ce-l purta cu sine şi ungându-se, s-a aruncat în apa unui lac şi s-a botezat, zicând: „Se botează roaba lui Dumnezeu, Drosida, în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin!“.

Timp de şapte zile după aceea, s-a ascuns, trăind în post şi rugăciune. În acest timp, creştinii au găsit-o şi, alăturându-i-se, au aflat cine era şi cele ce pătimise. Iar în a opta zi, pe 22 martie 104, Sfânta Muceniţă Drosida a mers la cuptor şi s-a aruncat în foc, nădăjduind că, în schimbul împărăţiei lumeşti, va primi locul ultimei servitoare din împărăţia veşnică a lui Dumnezeu, conform basilica.ro.

Cine este Sfântul Mucenic Vasile, preotul din Ancira, sărbătorit tot pe 22 martie

Sfântul Vasile a trăit în vremea împăratului Iulian Apostatul (361-363), care era nepot al împăratului Constantin cel Mare (337-377).

Iulian Apostatul a restaurat păgânismul, a redeschis templele păgâne, unde se aduceau jertfe zeilor. Pentru a lovi în Biserică, a dat libertate tuturor ereziilor, pentru ca, nimicindu-se reciproc, să distrugă în acelaşi timp forţa şi unitatea creştinismului.

În acelaşi timp a dispus demiterea funcţionarilor creştini, a soldaţilor şi a profesorilor botezaţi în Hristos.

Sfântul Vasile slujea atunci ca preot în Ancira. Pentru faptul că era un apărător al dreptei credinţe a fost închis şi torturat. Aflat în vizită în această cetate, împăratul Iulian a încercat să-l convingă pe preot să renunţe la Hristos, dar nu a reuşit. Au urmat astfel alte chinuri fără măsură, în timpul cărora Sfântul Vasile a murit, screi Agerpres.