Pe 2 februarie se sărbătorește momentul în care Hristos este dus la Templu de Fecioara Maria și dreptul Iosif pentru implinirea Legii, care prevedea ca orice întâi născut de parte barbatească să fie afierosit lui Dumnezeu în a 40 a zi de la nastere.
Citește și: Ce să nu faci sub nicio formă în ziua de sâmbătă. Superstițiile de groază întâlnite la români
Citește și: Sărbătoare mare pe 3 februarie. Cine este Sfântul care a fost ”pedepsit” să trăiască 360 de ani
Românii au o serie de tradiții și superstiții
Sărbătoare religioasă 2 februarie. Ce este interzis să faci în această zi
În Templu sunt întâmpinați de dreptul Simeon și prorocița Ana.
Dreptul Simeon a facut parte din traducătorii Pentateuhului din limba ebraică în greacă. În momentul în care a ajuns la textul „Iata Fecioara va lua în pântece și va naște fiu“, a înlocuit termenul „fecioara” cu „femeie”. Pentru necredința sa, Dumnezeu i-a făgăduit că nu o să moară până nu va vedea pe Mesia născut din Fecioara.
În acestă zi de mare sărbătoare este interzisă orice muncă, orice activitate, fiind recomandat mersul la Biserică, la Sfânta Liturghie și rugăciunea. Se duc colivă şi bucate pe care preotul le sfinţeşte, ca să poată fi împărţite.
Astfel, este bine să mergi în dimineața acestei zile, la biserică, să te rogi pentru cei dragi, să stai la Sfânta Liturghie și să aprinzi o lumânare pentru cei pe care îi iubești.
Astăzi, la Biserică se cântă aceasta cântare unică în Biserica Ortodoxă.
Citește și: Ce se întâmplă dacă lucrezi când e cruce neagră în calendar. Semnificația acestor sărbători
În seara de dinaintea sărbătorii, se slujește o Vecernie care conține trei citiri din Vechiul Testament. Uneori este slujită o Utrenie în dimineața sărbătorii.
Sărbătoarea Întâmpinării Domnului a fost introdusă la Roma de papa Gelasiu în anul 494. Astfel, a fost înlocuită străvechea sărbătoare păgână a Lupercaliilor, de la începutul lui februarie, când aveau loc și procesiuni în jurul orașului cu făclii aprinse, în onoarea zeului Pan, supranumit și Lupercus, adică ucigătorul lupilor sau ocrotitorul turmelor împotriva lupilor.
În Răsărit aceasta sărbătoare s-a introdus în penultimul an al domniei împăratului Justin I (526), iar generalizarea ei s-a făcut în cursul secolului VI, începând din anul 534, când împăratul Justinian a schimbat data sărbătorii de la 14 februarie la 2 februarie (40 de zile socotite de la 25 decembrie, noua dată a sărbătorii Nașterii Domnului), conform crestinortodox.ro.
Citește și: Legenda apei vindecătoare de la Mănăstirea Ghighiu cu hramul Izvorul Tămăduirii. Cum a fost găsită
Prognoza ursului pe 2 februarie
Tot în această zi spiritualitatea populară păstrează sărbătoarea numită Stretenie sau Ziua Ursului. Se consideră că în această zi anotimpul rece se confruntă cu cel cald, sărbătoarea fiind un reper pentru prevederea timpului calendaristic.
Oamenii puneau schimbarea vremii pe seama comportamentului paradoxal al ursului, numit Al Mare sau Martin. Pentru a câștiga bunăvoința animalului sălbatic, ei așezau pe potecile pe unde obișnuia să treacă acesta, bucăți de carne sau vase cu miere de albine.
Citește și: Ce se întâmplă în noaptea de Sfântul Gheorghe. Superstițiile de groază în care cred românii
Se consideră că puterea acestui animal era transferată asupra oamenilor, în special asupra copiilor, dacă aceștia se ungeau, în ziua de 2 februarie, cu grăsime de urs. De asemenea, pentru a fi puternici și căliți în viață, copiii firavi erau botezați cu numele de Ursu.
În multe localităţi rurale, şi astăzi copiii mai sunt unşi cu grăsime de urs, procurată de la vânători.
Bolnavii de „sperietoare” erau trataţi în această zi prin afumare cu blană de urs. De asemenea, cei care sufereau de sperieturi aveau parte de același tratament.
Pe atunci, oamenii credeau că schimbarea vremii are legătură cu felul în care se comportă ursul, zis și Ăl Mare ori Martin. Pentru a prezice cum va fi vremea, trebuia urmărit bârlogul ursului. Dacă afară e soare, ursul iese și, văzându-și umbra se sperie și intră la loc. Acest lucru înseamna că iarna se prelungește. Dacă e înnorat, ursul nu-și vede umbra și, astfel, rămâne afară. Acest semn prevestea venirea primăverii.
În ziua praznicului, este bine ca mamele ai căror copii sunt bolnavi să dăruiască lucruri de îmbrăcăminte copiilor săraci. Împlinirea acestui ritual aduce bucurii şi alungă boala din familiile generoase.
Foto: Freepik.com - rol ilustrativ
Citește și: Toate sărbătorile legate de Sfânta Maria. Românii care respectă tradițiile au noroc mereu
Superstiții pentru ziua de 2 februarie
Se mai zice despre Întâmpinarea Domnului, cunoscută în popor şi sub denumirea Stretenia, că este o zi rea, cu multe ceasuri rele, iar cine se naște sau cine face nuntă în această zi va avea parte numai de necazuri și nu-i va merge bine.
Superstițiile specifice zilei de Stretenie sunt numeroase, multe dintre ele făcând referire la vremea ce urmează.
Printre acestea se numără:
Cine lucrează în ziua de Stretenie va cădea în boală și i se va strâmba gura
Dacă boul, în cursul zilei de Stretenie, va bea apă din urma lui, atunci este semn că trece iarna.
Dacă bea un bou apă din streașina casei, atunci anul va fi unul cu mană pentru albine și oi.
Dacă în ziua de Stretenie este cald, atunci, în cursul anului, va fi vară călduruoasă și îmbelșugată, iar dacă în această zi este frig, ger și viscol, atunci vara va fi friguroasă și neroditoare, conform ziarulunirea.ro.
În această zi, a Streteniei, se strâmbă pârtia, adică începe a se topi zăpada.
Ce se mai sărbătorește pe 2 februarie
1871: Orașul Roma devine capitala Italiei.
1889: În fața Teatrului Național București sunt instalate primele două lămpi electrice pentru iluminatul public.
1964: Sonda americană Ranger 6 se prăbușește pe Lună. Fotografii de înaltă rezoluție ale solului lunar nu pot fi realizate, deoarece camerele nu pot fi activate înainte de impact, scrie wikipedia.
1907: Moare Dimitri Mendeleev, chimist rus (n. 1834) - cel care a publicat un tabel periodic al elementelor asemănător cu cel actual. Tabelul lui Mendeleev era o reprezentare mai completă a relației complexe dintre elementele chimice, și, pe de altă parte, cu ajutorul acelui tabel, Mendeleev a fost capabil să prezică atât existența altor elemente (pe care le-a numit eka-elemente) nici măcar bănuite a exista pe vremea sa, precum și a proprietăților lor generale. Majoritatea previziunilor sale au fost confirmate de descoperirile ulterioare din chimie.
