Sfântul Ilie este sărbătorit de români în fiecare an pe data de 20 iulie. La noiîn țară este considerat ca fiind unul dintre protectorii recoltelor și aducător de ploi.
Sunt o serie de tradiții si superstiții legate de această zi.
Sfântul Ilie, cea mai mare sărbătoare a lunii iulie. Ce fac românii pentru a avea noroc?
Conform tradiției, în dimineața zilei de Sfântul Ilie, gospodinele merg la cules de plante care se folosesc pentru leacuri. Cea mai căutată plantă este busuiocul. Acesta se pune la uscat în podurile caselor sau în cămări. Tot în această zi, se adună plantele întrebuințate la vrăji și farmece.
Citește și: Tradiţie ciudată la români. Dansează în cimitir. Ritual vechi, dedicat tinerilor care au murit
În ajunul sărbătorii, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu ceapă, se dezbrăcau și se tăvăleau prin cultură goale, apoi se îmbrăcau și se întorceau acasă. Se spune că, dacă în noaptea de Sfântul Ilie visau cânepă verde, era semn că se vor mărita cu tineri frumoși. Însă, dacă visau cânepă uscată, se vor mărita cu oameni bătrâni.
În această sărbătoare, oamenii nu trebuie să facă treabă în gospodării, dar nici pe câmp, pentru a fi feriți de grindina și trăsnetele Sfântului Ilie. Cei care se împotrivesc, vor fi loviți de puterea sa de foc.
Dacă în această zi va ploua, atunci nu va fi un an secetos, iar oamenii se pot bucura de roadele câmpului, iar dacă în această zi va fi extrem de cald, atunci mânia Sfântului Ilie va lăsa peste ogoarele localnicilor o urmă de foc, iar pământul va fi neroditor.
Citește și: Tradiții și superstiții de Paște. De ce spală fetele clopotul cu apă proaspătă în noaptea de Înviere
De asemenea, se spune că oamenii trebuie să poarte asupra lor ramuri de salcie pentru a fi feriți de trăsnete.
Se spune că tunetele și fulgerele din această zi sunt date de pocniturile biciului Sfântului Ilie.
De Sfântul Ilie, oamenii dau de pomană în sufletele celor morți. Femeile cheamă copiii sub un măr, pe care îl scutură și dau de pomană merele căzute.
Se mai spune că în această zi nu trebuie să tai cu cuțitul, pentru că în următoarele șapte zile vor fi furtuni cu grindină.
La sate, apicultorii recoltează mierea albinelor de Sfântul Ilie. Recoltarea se face doar de bărbații îmbrăcați în haine de sărbătoare, ajutați de către un copil, deoarece femeile nu au voie să intre în stupină.
După ce mierea este recoltată, rudele și vecinii sunt invitați acasă pentru a gusta din mierea proaspătă și se cinsteau cu țuica îndulcită cu miere. Această masă festivă are menirea de a asigura belșugul apicultorilor.
Cine este Sfântul Ilie
Sfântul Ilie a trăit în Regatul de Nord al lui Israel, în vremea domniei regelui Ahab. Sfântul Ilie a fost fiul preotului Sovac din Tesvi (din neamul lui Aaron) și a trăit cu mai bine de 800 de ani înainte de Hristos. Vechiul Testament istorisește despre faptele lui minunate în cărțile numite Regi. Este ales de Dumnezeu să certe aspru pe regele Ahab și pe cei care-l urmau pe calea păgânească a adorării lui Baal.
Sfântul Ilie a fost hrănit în chip minunat de corbi pe când era retras la pârâul Cherit și de un înger pe drumul spre Muntele Horeb; datorita rugăciunii sale, Dumnezeu oprește ploaia timp de trei ani și jumătate; înmulțește faina și uleiul
văduvei din Sarepta Sidonului și îl învie pe fiul ei; a chemat foc din cer prin care a ars jertfa adusă de el lui Dumnezeu; a înlăturat cultul zeului Baal; l-a văzut pe Dumnezeu în isihie, (vântul liniștit); a fost ridicat în carul de foc și s-a arătat la Schimbarea la Fata a Mântuitorului de pe muntele Tabor.
Sfântul Ilie este reprezentat iconografic, cel mai adesea, fie în gura peșterii sale (hrănit de corb), fie în carul de foc (în care a fost răpit la cer). Sfântul Ilie este socotit și protoparintele monahismului creștin, scrie crestinortodox.ro.
