Tristețea medicului român refuzat la Nobel. A fi primul are exclamă „Evrika” și descoperi ceea ce ce nimeni n-a mai descoperit până la tine, nu este deloc o garanție că, în lumea largă, îți va fi acordată și recunoașterea întâietății pe care ai merita-o. Iar un mare profesor și cercetător român a aflat acst lucru pe propria piele.
Tristețea medicului român refuzat la Nobel. „Dacă făceam aceleași cercetări în SUA, nu eram ignorat”
Medicul Gheorghe Benga s-a născut la 26 ianuarie 1944, în Timișoara și a devenit unul dintre cei mai respectați profsioniști din domeniul cercetării biologice.
Este membru corespondent al Academiei Române, profesor universitar și șef al Catedrei de Biologie Celulară și Moleculară din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca și șef al Laboratorului de Genetică Umană din cadrul Spitalului Clinic Județean din același oraș.
Dar profesorul Benga ar fi trebui să fie și laureat al Premiului Nobel, după ce a făcut cea mai impresionantă descoperire a științei româneşti a ultimelor decenii.
Citește și: Cine este românca ce a fost furată de Premiul Nobel? A realizat prima ploaie artificială
El, alături de un colectiv care a fost denumit „grupul Benga”, a reușit să identifice proteina canal a apei (PCA), încă din 1985, la Cluj-Napoca, descoperind aquaporinele, ceea ce a dus la dezvoltarea unei ramuri cu totul noi în biologie.
Conceptul s-a dovedit valabil pentru toate organismelor vii, animale şi vegetale: apa este transportată (fără electroliţi) ,,prin canale specifice, constituite din aquaporine“.
Ulterior, după câțiva ani, aceeași descoperire a fost făcută și de chimistul american Peter Agre:
Diferența între cei doi savanți? În 2003, lui Agre i s-a decernat Premiul Nobel pentru Chimie, în timp ce contribuția și, de fapt, prioritatea lui Benga în acest domeniu a fost aproape complet ignorată.
Mai mult decât atât, realizarea lui Benga și a colaboratorilor săi nu a fost nici măcar citată în conferințele Nobel, cele susținute de laureați, nici în lucrările ulterioare realizate de Peter Agre.
Profesorul Gheorghe Benga împlinește 81 de ani, în luna ianuarie - Foto: viata-medicala.ro
„Nu cunosc dacă am fost propus în vreun an pentru Premiul Nobel. Evident că era foarte binevenită o asemenea propunere şi cu siguranţă că s-ar fi prevenit ignorarea totală de către Comitetul Nobel a priorităţii noastre în descoperirea PCA”, declara, în 2014, profesorul Gheorghe Benga, într-un interviu pentru medicaacademica.ro.
Și nu a fost ca și când cercetătorul român nu ar fi încercat din răsputeri să se lupte pentru recunoașterea întâietății României în acest domeniu.
Premiul Nobel, acordat unui american pentru aceeași descoperire
În 2003, înaintea de acordarea Premiilor Nobel din acel an, a redactat o petiție adresată Comitetului Nobel, comunității științifice, dar și mass-media, pe care a prezentat-o public, în cadrul unui eveniment din Creta, petiție semnată inclusiv de marele George Emil Palade, primul laureat de origine română al Premiului Nobel.
După ce petiția a strâns sute de semnături, ea a fost menționată și într-un articol publicat în cel mai prestigios cotidian suedez „Dagens Nyheter” („Evenimentele zilei”) chiar în 10 decembrie 2003 – ziua decernării Premiului Nobel lui Agre, sub titlul „Controversa legată de Premiul Nobel pentru chimie pe 2003”.
Sigur, acest lucru n-a schimbat decizia Comitetului Nobel, iar Peter Agre a fost încununat cu prestigiosul premiu.
Întrebat de un jurnalist român, imediat după ceremonie, de profesorul Benga și descoperirea acestuia, chimistul american s-a mărginit să răspundă, eschivându-se „Nu sunt aici ca să comentez deciziile Comitetului Nobel!”, mai scrie sursa citată.
În același interviu, Gheorghe Benga mai afirmă că „lipsa de informare, dusă la limita ignorării totale a unor cercetări efectuate într-o ţară şi într-un laborator care nu se afla în „vizorul” Comitetului Nobel, de un grup condus de un român”, a fost cauza ignorării realizărilor sale.
Citește și: Cât de româncă era Maica Tereza? Numele ei real era Mieluța Gongea Boiangiu
„Dacă aceleaşi cercetări le făceam în SUA ca „româno-american”, cum era George Emil Palade, probabil nu eram ignorat/ ignoraţi.
Să fiu bine înţeles, n-am pretenţia să mă compar cu Palade în privinţa contribuţiilor ştiinţifice, ale Domniei sale fiind mult mai numeroase şi mai de seamă.
El rămâne ca unul dintre fondatorii biologiei celulare, pe când eu, cu grupul meu, am deschis numai un capitol din această nouă ramură a biologiei”, a adăugat profesorul.
Benga a purtat o corepondență chiar cu Peter Agre în legătură cu citarea descoperirilor și lucrărilor grupului de cercetători români, iar acesta a motivat în mod „hilar” lipsa acestor citări.
„Explicaţia mi s-a părut “hilară”: că nici lucrările lui nu sunt citate „de toată lumea”, că este importantă descoperirea în sine, nu cine a făcut-o!
I-am răspuns că nu sunt de acord cu explicaţia, că numele său va rămâne asociat descoperirii PCA prin Premiul Nobel, pe când eu voi rămâne ignorat de comunitatea ştiinţifică internaţională”, a mai spus, cu amărăciune, profesorul Benga.
Totuși, în discursul șinut cu ocazia primirii Premiului Nobel, Peter Agre l-a pomenit pe român de două ori, dar într-o manieră care, de fapt, minimaliza controbuția acestuia la descoperirea pentru care fusese premiat.
„Peter Agre m-a citat de două ori în conferinţa sa prezentată cu ocazia decernării Premiului Nobel, aşa-numita „Nobel Lecture”, care se poate accesa şi pe internet.
La prima vedere s-ar părea că e o recunoaştere a valorii cercetărilor noastre, fiindcă sunt singurul om de ştiinţă român în viaţă citat de două ori într-o „conferinţă Nobel”.
Dar eu, care cunosc adevărul, pot afirma că citările vagi de tipul “cercetări de pionierat” sunt o minimalizare a priorităţii noastre, o ignorare a faptului că „grupul Benga” de fapt are prioritatea descoperirii primei PCA, pe care „grupul Agre” a redescoperit-o din întâmplare câţiva ani mai târziu”, a mai mărturisit Gheorghe Benga.
Profesorul și cercetătorul român nu s-a lăsat, totuși, copleșit de amărăciunea aestei nedreptăți. El a înfijnțat chiar o fundație, „The OUTNOBEL Foundation”.
Citește și: Fizicianul român „furat” de Premiul Nobel. Descoperirea sa a ajutat la crearea bombei atomice
Conform spuselor lui Gheorghe Benga, aceasta este o fundaţie întemeiată pentru a acorda recunoaştere și tilul de Laureat OUTNOBEL tocmai acelor oameni de ştiinţă omişi pe nedrept de la Premiul Nobel, de-a lungul timpului.acordat unei descoperiri la care acei oameni de ştiinţă au prioritate.
Gheorghe Benga se alătură, prin urmare, celorlalte nume uriașe ale științei românești care au fost ignorate de Comitetul Nobel, la fel ca Victor Babeș, Nicolae Paulescu, Ștefania Mărăcineanu sau Ștefan Procopiu.
