Un IT-ist cere daune morale de 40.000 lei de la șef pentru că nu i-a dat primă de Crăciun. De ce a ales să-l dea în judecată și ce vrea ca să uite de supărare?
Un IT-ist cere daune morale de 40.000 lei de la șef pentru că nu i-a dat primă de Crăciun
Un IT-ist din Cluj-Napoca a dat în judecată fostul angajator pentru neacordarea celui de-al 13-lea salariu. Totuși, Tribunalul Cluj a decis că cererea sa este nefondată. Cazul a evidențiat că „al 13-lea salariu” nu este un drept garantat, ci doar o primă de Crăciun acordată la discreția angajatorului.
Citește și: Ce este boala femeilor neiubite și ce simptome are. E grav. Sute de mii de românce suferă de asta
Bărbatul, angajat timp de trei luni la companie, între octombrie 2022 și ianuarie 2023, a cerut instanței să oblige angajatorul să-i plătească bonusul corespunzător perioadei lucrate, alături de daune morale de 40.000 de lei. El a argumentat că pierderea bonusului și experiența negativă la locul de muncă i-au afectat încrederea și sănătatea.
Compania a demonstrat că suma aferentă primelor pentru finalul anului 2022 a fost deja achitată. Regulamentul intern al firmei prevede clar că „al 13-lea salariu” este o primă anuală, calculată proporțional cu perioada lucrată dintr-un an calendaristic complet. IT-istul a beneficiat de suma corespunzătoare pentru lunile lucrate în 2022, adică peste 6.000 de lei, incluzând bonusul de Crăciun.
„Sintagma “cel de-al treisprezecelea salariu” definește neechivoc modul de atribuire a acestui beneficiu: un salariu în plus, al treisprezecelea, corespunde unui număr de douăsprezece luni lucrate, toate dintr-un an calendaristic. În cazul reclamantului, suma achitata cu acest titlu corespunde perioadei lucrate de el în 2022, anul pentru care a fost acordat bonusul, respectiv intervalului 24.10.-31.12.2022, așa cum reglementează Regulamentul intern, iar calculul și plata bonusului s-au făcut cu respectarea prevederilor 63.4 din Regulament”, au transmis reprezentanții companiei, potrivit știridecluj.ro
Ce au spus judecătorii despre acest caz?
Judecătorii au subliniat că acordarea unor daune morale ar necesita dovezi clare privind un comportament abuziv din partea angajatorului. În acest caz, nu au fost identificate nereguli sau fapte ilicite. Mai mult, IT-istul nu a putut indica exact procentul bonusului negociat, iar documentele contractuale nu susțin pretențiile acestuia.
„În esenţa, reclamantul susţine că a fost suspus unui stres datorită faptului că nu fost sprijinit și ajutat în vederea îndepliniri sarcinilor de muncă, că nu i s-au oferit șanse egale și corecte pentru a-și putea desfășura activitatea, însă probele administrate relevă o altă stare de fapt.
Citește și: De ce nu apare Călin Georgescu la protestele făcute în numele lui? Are oroare de proprii alegători?
Astfel, instanta retine ca pentru acordarea daunelor morale nu este suficienta simpla sustinere în sensul existentei unei stări de stres, ci este necesar a se dovedi un comportament iraţional care să lezeze demnitatea salariatului, încălcări de drepturi, hărţuiri, presiuni la care a fost supus sistematic salariatul, ceea ce nu s-a dovedit în speța de față de către reclamant, fiind evidenta inexistenta vreunei fapte ilicite a angajatorului în acest sens.
(…) De altfel reclamantul nici nu a putut indica care este procentul de bonus care i s-ar cuveni, indicând generic 10-15%%.
Nici în contractul individual de muncă și nici în restul actelor semnate de părți nu rezultă că angajatorul şi salariatul au convenit asupra unei obligația angajatorului de a plăti acest bonus”, au spus magistrații clujeni.
