Când a venit Orson Welles în România? Genialul actor și regizor american, creatorul fimului considerat drept cel mai bun din toate timpurile, „Cetățeanul Kane” (1941), a vizitat Studiourile Buftea în 1967.
Prezența sa a fost justificată de dorința realizării unei pelicule, ce avea să fie filmată aici în anul următor și în care au fost implicați și regizori și actori români.
Când a venit Orson Welles în România? Ce film a făcut? A jucat regizat de Sergiu Nicolaescu
În august 1967, sosea pentru o viită la Studiourile Buftea marele Orson Welles, autorul filmului considerat cel mai bun din toate timpurile, „Cetățeanul Kane” (1941).
Actorul și regizorul american avea deja 52 de ani și era considerat o legendă vie a cinematografiei mondiale. De aceea, faptul că o personalitate de talia sa ajungea în România era visul autorităților.
Citește și: De ce Sergiu Nicolaescu era convins că are un fiu? „M-a ales să fiu tatăl copilului ei”
Era o perioadă în care colaborările internaționale vizau să aducă țării noastre, precum și Studiourilor Buftea, inaugurate în 1957, publicitate și vizibilitate internațională, într-un intenes efrot propagandistic..
Vizita din august s-a materializat un an mai târziu, în filmarea la Buftea a peliculei „Bătălia pentru Roma”, în regia germanului Robert Siodmak.
Orson Welles, în rolul împăratului Justinian din „Bătălia pentru Roma” - Foto: Facebook/Studiourile Buftea
Imagini de la vizita lui Welles la Buftea pot fi văzute în clipul de la finalul articolului. De asemenea, pagina de Facebook Studiourile Buftea au postat fotografii atât de la vizita din 1967, cât și de la filmările ce au avut loc un an mai târziu.
Producția era un proiect finanțat cu 15 milioane de mărci de vest-germani, dorindu-se „cel mai grandios film german din toate timpurile“, potrivit adevarul.ro.
Orson Welles a intepretat rolul împăratului roman Justinian, din distribuție făcând parte și alte nume grele ale epocii, precum Sylva Koscina, Laurence Harvey și Michael Dunn.
Și actorii români au avut câteva roluri importante, acetia fiind Florin Piersic, Emanoil Petruţ, Ion Dichiseanu, Mircea Anghelescu, Adela Mărculescu sau Fory Etterle.
Inițial, Sergiu Nicolaescu a fost cooptat în proiect ca regizor al scenelor de luptă, el având doar experiența - intensă, de altfel - de la singurul film pe care-l regizare până atunci, „Dacii”, în 1966.
Citește și: Recunoașteți personajul? Ea, o divă mondială, vine în România. El divorțează pentru ea. Fug la Paris
Ca regizori secunzi au fost nominalizați, din partea română, Theo Partisch şi Doru Năstase.
Sergiu Nicolaescu a fost unul dintre regizorii filmului cu Orson Welles - Foto: Facebook/Studiourile Buftea
Dar, în cartea sa„Destin, viaţă şi film“, Sergiu Nicolaescu pretindea că, nemulţumiţi fiind de lipsa de vervă a lui Siodmak ce avea 68 de ani și suferea de diabet - actorii străini i-ar fi cerut producătorului să-l schimbe şi să-i predea chiar lui ştafeta.
„Eram amândoi de faţă. M-am ridicat şi am spus cam aşa: «Nu voi accepta niciodată să schimb un regizor de 68 de ani (m-am uitat către el). Voi filma în continuare dacă e nevoie şi singur, dar în final, iscălim împreună»”, a dezvăluit regizorul român.
Mai mult, el a mai adăugat, în aceeași carte, că, drept mulțumire, regizorul Robert Siodmak a vrut să-i ofere o insulă în Marea Caraibelor.
Citește și: Recunoașteți personajul? Marele pictor care a devenit vedetă de film. A jucat în „Bietul Ioanide”
„A doua zi m-a invitat la el la hotel. Voia să-mi ofere un cadou. Despre ce credeţi că era vorba? O insulă cu cafea din Marea Caraibilor. Bineînţeles că am refuzat, spre dezamăgirea celor care ascultau la microfoane“, scria Nicolaescu, potrivit sursei citate.
Emanoil Petruț și Florin Piersic au fost printre actorii români care au jucat în filmul „Bătălia pentru Roma” - Foto: Facebook/Studiourile Buftea
Pe de altă parte, pe tărâm românesc, Orson Welles s-a comportat ca un star veritabil, potrivit mărturisirilor unuia dintree participanții la filmări, cascadorul Adrian Ștefănescu.
„Din câte ştiu, numai diurna lui Orson Welles era de 18.000 de lei. Nici nu vreau să mă gândesc ce contract a avut! Fuma numai trabucuri de 100 de dolari bucata. Avea un om care umbla în permanenţă după el cu o superbă cutie de abanos, plină cu trabucuri!
Nici nu vă imaginaţi ce «lupte» se dădeau în echipă pentru a pune mâna pe un chiştoc de la Welles“, şi-a reamintit cascadorul, care a interpretat un mic rol de soldat bizantin.
Citește și: Care a fost marea durere a lui Amza Pellea în „Mihai Viteazul”? Adevărul despre vocea sa din film
Filmul în sine a fost un eșec, atât artistic, cât, mai ales, financiar, înregistrând pierderi de 4 milioane de mărci germane.
Scenă din film cu Orson Welles, Sylva Koscina și Michael Dunn - Foto: Facebook/Studiourile Buftea
În România, „Bătălia pentru Roma“ n-a circulat decât într-o versiune prescurtată de 90 de minute, având premiera la 21 decembrie 1969, la un an după lansarea de la Berlin.
Cu o strategie de difuzare și lansare destul de ciudată, cele două părți ale peliculei - realziată inițial în două părți - au fost combinate într-una singură care a fost scurtată la circa patru ore și jumătate, minute înainte de a fi prezentat în cinematografele din SUA în 1973.
Filmul a avut, de altfel, o prezenţă destul de discretă în afara Germaniei. În Belgia a ajuns în cinematografe în 1974, iar în Franţa a pătruns abia în deceniul următor.
