Jean Mihail a fost cel mai bogat român din perioada interbelică. Acesta s-a născut în anul 1875, ca fiu al latifundiarului Constantin (Dinu) Mihail pe a cărui avere a moștenit-o. La mijlocul anilor 1920, Jean Mihail deținea moșii în șapte dintre județele României astfel: Ilfov, Mehedinți, Dolj, Gorj, Olt, Teleorman și Galați.
Ulterior, el a mai moştenit şi bunurile altor trei rude: unchiul său, care în 1901 îi lasă casa din Bucureşti şi averea; mătuşa după mamă, care îi lasă moşia de la Deveselu (2.000 de hectare); cealaltă mătuşă, după tată, care îi lasă colecţia de tablouri şi o casă în Craiova. Astfel, Jean Mihail a devenit cel mai bogat român din acea vreme, nemaiexistând nimeni în ţară care să aibă proprietăţi de asemenea valoare, sute de mii de hectare şi conturi foarte mari în bănci.
„A avut o vilă pe Calea Victoriei în Bucureşti, o casă la Floreşti în Prahova, dar şi Castelul Zamora din Buşteni. Acestea sunt cele mai importante proprietăţii pe care le-a deţinut familia Mihail“, a povestit, pentru Adevarul.ro, istoricul Toma Rădulescu.
În Marea criză economică, ce a durat între 1929 și 1933, Jean Mihail a fost cel care a girat pentru Statul român. Olteanul a garantat cu propria avere un împrumut extern al României, absolut vital pentru depăşirea crizei. În acea perioadă, România era condusă de Carol al II-lea.
Reședință somptuoasă
În centrul Craiovei, tatăl său, Constantin Dinu Mihail, şi-a construit o reşedinţă, unde în prezent funcţionează Muzeul de Artă.
Proiectul edificiului a fost întocmit de arhitectul Curţii Regale, Paul Goterreau, care a realizat planurile construcţiei, şi de arhitectul italian Constantino Cichi, care a supravegheat construcţia, scrie Indiscret.ro.
Palatul „Jean Mihail” este considerat ca având o valoare inestimabilă. Scara de onoare este făcută din marmură de Carrara, candelabrele din cristal de Murano, oglinzile sunt veneţiene, plafoanele sunt pictate, iar pereţii sunt tapisaţi cu mătase de Lyon.
Valoroasa stucatură (o parte din ea aurită), luminatoarele, plafoanele pictate, coloanele, lambriurile, feroneria şi altele – toate acestea conferă încăperilor un aer de eleganţă şi stil rafinat. Construcţia a fost prevăzută, încă de la început, cu instalaţie electrică şi încălzire centrală.
În legătură cu palatul există şi o legendă care spune că proprietarul, Constantin Dinu Mihail, a cerut Regelui aprobarea să acopere palatul cu monede de aur şi că răspunsul ar fi fost afirmativ, dar cu condiţia ca monedele să fie aşezate în dungă.
Documente din arhiva Palatului Jean Mihail (azi, Muzeul de Artă din Craiova) atestă că, în paralel cu construcţia palatului, muncitori macedoneni au pavat, cu piatră cubică, străzile dimprejur şi din centrul oraşului.
Constantin Dinu Mihail a murit în 1908, înainte de a apuca să-şi inaugureze edificiul. Inaugurarea a fost organizată, un an mai târziu, de cei doi fii ai săi, Nicolae şi Jean Mihail. Nicolae, fiul cel mare, a trăit mult timp în Franţa, unde a şi murit în 1918, iar cel mic, Jean, a rămas unicul moştenitor al uriaşei averi a tatălui său.
În palat, Jean Mihail a locuit puţin timp şi fără să profite de luxul acestuia; a trăit retras, într-o cămăruţă, care, iarna, era, de cele mai multe ori, neîncălzită.
Fără moștenitori
Jean Mihail a fost membru al Parlamentului României şi, în ciuda poziţiei sale sociale, a fost unul dintre susţinătorii reformelor agrare.
Necăsătorit și fără copii, Jean Mihail s-a stins din viaţă în anul 1936, lăsându-şi uriaşa avere Statului român (30 de milioane de lei în numerar și alte 950 de milioane, în efective și acțiuni, la diferite bănci).
A cerut înfiinţarea unei fundaţii care să îi poarte numele. Din păcate nu s-a construit nimic, iar de banii lui s-a ales praful. În urmă a rămas doar Muzeul de Artă din Craiova.
Jean Mihail a murit pe 23 februarie 1936, la vârsta de 60 de ani, răpus de bronho-pneumonie virală, potrivit diagnosticului oficial. S-a stins chiar în reședința din Palatul Jean Mihail, unde, se spune că ar fi murit singur, într-o cameră neîncălzită. A fost înhumat, conform dorinței sale, la cavoul familiei sale din Cimitirul Ungureni din Craiova. A fost ultimul membru din familia Mihail.
Monumentele funerare al lui Nicolae si Jean Mihail, în Cimitirul Ungureni din Craiova (Foto: monumenteoltenia.ro)
Odată cu venirea comuniştilor, din palatul familiei Mihail din Bănie au început să dispară importante piese de mobilier. Proprietăţile boierului au fost naţionalizate de comunişti, iar conturile au ajuns pe mâna oamenilor importanţi din Partidul Comunist Român.
