Potrivit acestora, decizia a fost luată pe motive extrinseci, mai exact din cauza încălcării principiului bicameralismului – actul normativ a fost adoptat într-o formă semnificativ diferită în forul decizională față de prima Cameră sesizată.
Legea a fost adoptată pe 14 octombrie de Camera Deputaților, forul decizional, cu 150 voturi pentru, 71 împotrivă şi 8 abţineri. Liberalii, care s-au opus actului normativ, l-au atacat la Curtea Constituțională.
Potrivit textelor adoptate de Parlament, „funcţionarii publici din cadrul aparatului Administraţiei Prezidenţiale, Secretariatului General al Guvernului, precum şi funcţionarii publici parlamentari din serviciile Parlamentului beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%”, fiind, astfel, eliminată interdicţia cumulului acestei majorări cu majorarea acordată pentru activitatea legislativă.
De asemenea, personalul contractual din cadrul aparatului Administraţiei Prezidenţiale, Secretariatului General al Guvernului şi serviciilor Parlamentului beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%.
Motivarea amendamentelor este „eliminarea discriminării la care au fost supuşi funcţionarii respectivi, având în vedere specificul şi unicitatea atribuţiilor şi activităţii desfăşurate şi ţinând cont de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de statute, precum şi de dispoziţiile Codului administrativ, restricţii care, pentru majoritatea categoriilor de personal, se reflectă în diferenţe salariale”.
În sesizarea transmisă CCR, liberalii au invocat, printre altele, exact încălcarea principiului bicameralismului, dar și nesocotirea legii responsabilității fiscale.
”Amendamentele vizând creşterea cu 15% pentru ‘complexitatea muncii’ nu au fost discutate la Senat, unde proiectul iniţial prevedea o cu totul altă temă de reglementare. Prin urmare, noi considerăm că a fost încălcat principiul bicameralismului. În altă ordine de idei, a fost încălcată legea responsabilităţii fiscale, care obligă iniţiatorul să precizeze sursa de finanţare pentru proiectele cu impact bugetar. Sunt doar două din cele mai importante argumente pe care le-am folosit în sesizarea către CCR. În acelaşi timp, grupul deputaţilor PNL a sesizat CCR în cazul majorării etapizate a ISR, care presupune şi creşterea ajutoarelor sociale, de tip venit minim garantat. PNL încurajează munca, nu nemunca, motiv pentru care am şi legiferat ca cei care refuză un loc de muncă să nu mai beneficieze de ajutoare sociale”, a transmis la vremea respectivă liderul deputaților PNL, Florin Roman, potrivit g4media.ro.
