România intră în Schengen, de la 31 martie, doar cu frontierele aeriene și maritime. Granițele terestre vor rămâne închise. Austria blochează aderarea noastră temându-se de un aflux de migranţi ilegali.
Mai mult, România şi Bulgaria sunt acuzate că nu şi-ar putea controla eficient frontierele, care ar deveni frontiere externe ale Uniunii Europene după aderare.
Pe de altă parte, autoritățile din România arată că frontierele sunt bine păzite și a luat măsuri pentru a face față provocărilor prezente și viitoare de la granițe.
În primele două luni ale acestui an, 865 migranți au fost prinși la frontiere. Peste 600 încercau să iasă din țară.
Ce motiv mai are Austria să nu ne lase în Schengen. Cât de securizate sunt frontierele României?
România face eforturi continue pentru a-și securiza frontierele și pentru a opri traficul de migranți, iar Agenția Frontex va detașa pe resurse umane și tehnice importante în țara noastră.
Într-un răspuns pentru Newsweek, Poliția de Frontieră Română a transmis că a întreprins constant demersuri și măsuri specifice pentru securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene, dar și pentru a face față provocărilor prezente și viitoare la frontierele comune cu Bulgaria și Ungaria.
Iar în prezent sunt în vigoare mai multe măsuri de întărire a dispozitivului de supraveghere la frontierele cu Serbia, Ungaria și Bulgaria, în prezent:
Cum se opresc migranții la frontiera cu Serbia
Potrivit Poliției de Frontieră, la granița cu Serbia s-a luat măsura suplimentării cu personal și echipamente de supraveghere de la nivelul structurilor proprii, pentru prevenirea și combaterea migrației ilegale, de către structurile Ministerului Afacerilor Interne a unui eventual aflux de migranți.
”Pentru combaterea migrației ilegale la frontiera terestră cu Serbia, au fost adoptate măsuri sistematice, fiind eficientizate dispozitivele de supraveghere și control, diversificate acțiunile și misiunile executate astfel încât fenomenul să fie descurajat și menținut la un nivel care să nu depășească capacitatea de intervenție a Poliției de Frontieră, după cum urmează:
- a fost creată o densitate optimă de patrule prin suplimentarea personalului alocat dispozitivului de supraveghere;
- au fost diversificate și suplimentate mijloacele tehnice de supraveghere (termoviziune, aparatură de observare fixă și portabilă, elicoptere aparținând Inspectoratului General pentru Aviație, drone, etc.)
Citește și: Karner spulberă visul României de aderare la Schengen: „Cred că e greşit să speculăm următorul pas”
- au fost integrați în dispozitivul de supraveghere și control inclusiv ofițeri ai Agenției Europene FRONTEX, în cadrul Operațiunii Comune JO TERRA 2023.
Totodată, în anul 2023, Poliția de Frontieră Română a întreprins demersuri pentru găzduirea operațiunii FRONTEX–Terra 2023, la întreaga secțiune de frontiera româno-sârbă (atât terestră, cât și pe fluviul Dunărea).
Măsurile implementate în cadrul acestei operațiuni continuă și pe parcursul acestui an, în cadrul JO Romania 2024, în scopul prevenirii și combaterii migrației ilegale, în cadrul căreia Agenția Frontex va detașa pe teritoriul României resurse umane/tehnice importante.
În context, facem precizare că, în ultimii ani, resursele umane alocate în cadrul operațiunilor FRONTEX derulate în România (la frontiera cu Serbia) au crescut considerabil” a transmis Poliția de Frontieră.
Pe de altă parte, polițiștii de frontieră români și sârbi patrulează împreună de-a lungul frontierei comune.
Cum sunt opriți migranții la frontiera cu Ungaria
Migranții care ajung în România forțează frontiera cu Ungaria pentru a ajunge în vestul Europei. Și aici s-au luat măsuri pentru oprirea acestora. Printre acestea amintim ”întărirea dispozitivelor de supraveghere și control a frontierei cu Ungaria cu forțe suplimentare de la
alte structuri și întărirea capacității operaționale și de acțiune specifică în vederea derulării activităților punctuale în sistem integrat cu celelalte structuri ale MAI, pentru reținerea persoanelor care încearcă să treacă în mod fraudulos frontiera de stat a României”, conform IGPF.
”Totodată, în mod constant sunt adoptare măsuri pentru gestionarea situației la frontiera comună cu Ungaria, respectiv:
-întărirea dispozitivului de supraveghere a frontierei pentru asigurarea principalelor direcții de risc pe linia migrației ilegale, prin suplimentarea patrulelor care execută misiuni în aceste zone;
-intensificarea măsurilor specifice de verificări la frontieră derulate în cadrul punctelor de trecere, prin suplimentarea/utilizarea resurselor adecvate (personal/echipamente tehnice, inclusiv câini de serviciu) pentru detecția persoanelor ascunse în mijloacele de transport;
-intensificarea cooperării cu autorităţile similare din Ungaria, prin schimb de informaţii şi organizarea de activităţi comune. Astfel, lunar au loc întâlniri bilaterale între partea română și cea maghiară în cadrul cărora se analizează situația operativă pentru luna
precedentă și se stabilesc măsurile pentru luna următoare, cazurile de trecere ilegală a frontierei de stat sunt cercetate în comun şi sunt derulate misiuni de patrulare în comun cu reprezentanții autorităților de frontieră ungare”, au mai transmis polițiștii de frontieră.
Dunărea, bariera naturală care descurajează migranții să intre din Bulgaria în România
În ceea ce privește granița cu Bulgaria, Poliția de Frontieră recunoaște că Dunărea este un aliat bun în oprirea migranților pentru că reprezintă ”o barieră naturală care constituie un factor descurajator pentru migranți, întrucât îngreunează trecerea ilegală a frontierei”.
Iar referitor la migrație, nivelul presiunii acesteia la graniță ”este influențat de valorile migratorii înregistrate pe teritoriul Bulgariei”.
”Supravegherea frontierei se realizează în același mod ca la frontiera externă, printr-un concept unitar, în care structura acțiunilor PFR cuprinde dispozitivul de supraveghere, sistemul mijloacelor de supraveghere și control, sistemul informațional și de comunicații.
Citește și: Bulgaria publică dovada că Austria nu vrea nici România în Schengen din „ambiții” politice
Dispozitivul de supraveghere se realizează în funcție de situația operativă, analiza de risc, caracteristicile terenului și condițiile hidrometeorologice, prin dispunerea în zona de competență, de regulă, pe principiul celor 3 aliniamente, a tuturor forțelor și mijloacelor proprii, de cooperare și a celor detașate temporar pentru întărire, în vederea asigurării supravegherii frontierei de stat.
Ca răspuns la apariția unei situații de criză privind migrația ilegală la frontiera turco-bulgară, care ar determina creșterea presiunii la frontiera româno-bulgară, Poliția de Frontieră suplimentează, prin relocare, resursele umane și echipamente existente la structurile teritoriale/locale care gestionează segmentul de frontieră cu Bulgaria.
Citește și: Ce mărfuri ilegale au fost confiscate înainte să intre în România. Unele veneau din Spațiul Schengen
La nivelul punctelor de trecere situate la frontiera cu Bulgaria, se efectuează controlul documentelor de călătorie și al mijloacelor de transport la tranzitarea frontierei, în conformitate cu prevederile Codului Frontierelor Schengen.
Polițiștii de frontieră care își desfășoară activitatea în punctele de trecere efectuează atât controlul documentelor de călătorie ale persoanelor, cât și cel fizic al mijloacelor de transport care tranzitează frontiera în vederea prevenirii și combaterii trecerii ilegale. Mijloacele de transport sunt verificate atât fizic de către echipa comună de control, cât și prin intermediul mijloacelor tehnice aflate în dotare.
În situația în care, în mijloacele de transport care tranzitează frontiera sunt descoperite persoane ascunse, acestea sunt predate, împreună cu mijloacele de transport, autorităților statului de pe teritoriul căruia au venit. Același mecanism se aplică și în cazul persoanelor care încearcă să tranziteze frontiera utilizând la controlul de frontieră documente false sau falsificate.
Pe linie de cooperare cu autoritățile bulgare, misiunile de patrulare în comun sunt desfășurate în baza Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea dintre autoritățile de frontieră, semnat la Sofia la 22 decembrie 2004, și Planul comun de acțiune aferent pentru patrularea terestră în comun în zonele de responsabilitate ale acestor structuri, prin care a fost stabilit modul de efectuare a patrulărilor în comun, conform graficelor lunare de patrulare întocmite între structurile semnatare.
Misiunile de patrulare în comun au drept scop supravegherea și controlul pe fluviul Dunărea cu ambarcațiuni române și bulgare (patrule fluviale), respectiv patrularea terestră (patrule auto), în zonele de frontieră ale celor două părți prin folosirea mijloacelor de transport ale structurilor de frontieră de pe teritoriul ambelor state”, a mai transmis Poliția de Frontieră.
Citește și: Austria pierde miliarde € doar ca să nu lase România în Schengen. 2% din migranți vin din România
În prezent România găzduiește polițiști de frontieră străini din mai multe state membre, pe diverse profiluri profesionale care sunt detașați de către Agenția „Frontex” la frontierele externe cu Serbia, Ucraina și Republica Moldova, precum pe unele aeroporturi.
În primele 2 luni ale anului 2024 au fost depistați la granițele Românei 865 migranți (190 pe sensul de intrare în țară și 675 pe sensul de ieșire).
În perioada similară din anul 2023 au fost depistați 1.917 migranți (346 pe sensul de intrare și 1.571 pe sensul de ieșire).
În 2023, pe sensul de ieşire din România au fost depistaţi peste 11.500 cetăţeni străini care au încercat să treacă ilegal frontiera în statele vecine.
