Oraşul martir care a aprins scânteia libertăţii în 1989 deschide, începând de astăzi, noi punţi de legătură între comunităţile culturale şi îşi exersează vocaţia europeană, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă, vineri, la deschiderea oficială a programului Timişoara 2023 - Capitală Europeană a Culturii.
"Scriem astăzi o nouă pagină de istorie în parcursul european, dinamic, al României. Am debutat ca stat membru al Uniunii Europene cu succesul oraşului Sibiu, prima gazdă românească a Capitalei culturale europene. Lecţiile Sibiului au confirmat valoarea adăugată adusă de purtarea pentru un an de zile, alături de Luxemburg, a stindardului culturii europene. Sunt convins că Timişoara va continua modelul şi va străluci în acest an, aşa cum sugestiv indică mottoul: 'Revărsaţi lumina, luminează-ţi oraşul!'. Timişoara nu este doar oraşul martir care a aprins scânteia libertăţii în anul 1989: Azi la Timişoara, mâine în toată ţara! Timişoara este oraşul punte între comunităţile culturale din Europa care emană neîncetat vibraţiile de cooperare, dialog şi creativitate în rândul generaţiilor sale seculare unite în diversitate", a afirmat Nicolae Ciucă.
"Cultura le potenţează ca formă universală de exprimare a conştiinţei iluminate de dorinţa libertăţii de exprimare, de coeziune şi de pace. Pe acest fundal şi în virtutea experienţei sale consistente în găzduirea şi asistarea refugiaţilor, Timişoara a demonstrat o dată în plus că este cetatea oraş de referinţă în promovarea cooperării interculturale, acţionând în solidaritate profundă cu artiştii ucraineni şi diferitele organizaţii culturale", a subliniat Ciucă.
Premierul a adăugat că obţinerea statutului de Capitală Culturală Europeană de către Timişoara a fost marcată de pregătiri temeinice, iniţiate încă din anul 2015 şi care au presupus parcurgerea unor etape procedurale complexe şi bifarea unor paşi laborioşi de depunere a candidaturii, preselecţie, monitorizarea stagiului pregătirilor şi în final preluarea titulaturii efective.
"Doresc să felicit pe această cale toţi actorii guvernamentali şi locali implicaţi în procesul obţinerii de către Timişoara a statutului de Capitală Culturală Europeană. Le mulţumesc tuturor celor implicaţi, societăţii civile şi voluntarilor pentru eforturile susţinute şi neîntrerupte depuse. Îi asigur de continuarea sprijinului material şi uman din partea Guvernului României. Mulţumesc în egală măsură Comisiei Europene pentru sprijinul oferit Timişoarei în parcursul spre obţinerea acestui titlu de marcă", a transmis Ciucă.
Capitala Culturală Europeană a demonstrat în mod constant că politicile culturale sunt la fel de importante ca tehnologia, comerţul şi economia, a subliniat acesta.
"O identitate europeană puternică nu se poate construi doar pe declaraţii politice, tratate şi Drept secundar, ci şi pe cultură şi valori culturale. După cum spunea unul dintre arhitecţii Uniunii Europene moderne, Jacques Delors, nu ne putem îndrăgosti de o piaţă internă, deoarece o conştiinţă europeană nu se poate construi doar pe cifre. Avem nevoie de un suflet al Uniunii iar acesta este reprezentat de diversitatea noastră culturală şi lingvistică", a declarat Ciucă.
Moştenirea culturală de excepţie, creativitatea şi bogăţia au deschis, în anul 2007, drumul României în Uniunea Europeană şi au situat-o în prim-planul valorilor culturale ale comunităţii, a evidenţiat Ciucă.
"Astăzi, aceleaşi valori dau suflet identităţii europene puternice a României şi îi susţin idealurile de dezvoltare, bunăstare şi de accedere la cea mai reprezentativă organizaţie din lume. Oraşul martir care a aprins scânteia libertăţii în 1989, deschide, începând de astăzi, noi punţi de legătură între comunităţile culturale şi îşi exersează vocaţia europeană. Azi în Timişoara, mâine în întreaga Europă. Urez succes Timişoarei şi timişorenilor în continuarea contribuţiei lor la cultura românească şi europeană", a mai spus premierul.
