În primul rând, ținem să precizăm că nu îi blamăm pe jurnaliștii onești și profesioniști care vor apela la acest „ajutor”. Și ne referim aici mai ales – dar nu numai – la micile redacții și la presa locală independentă, atâta câtă mai există, pentru care fiecare leu contează în lupta pentru supraviețuire.
În fond, este vorba despre un contract de publicitate încheiat în condiții legale și pe cât posibil de transparente.
Iar România nu este nici prima, nici ultima țară în care guvernul s-a gândit la o soluție pentru criza prin care trece industria media. Multe state democratice, din Scandinavia până în Australia și din Noua Zeelandă până în Canada, au anunțat deja măsuri similare de „sprijinire” a presei.
Argumentele noastre nu sunt neapărat aceleași cu ale colegilor – destul de puțini – care au refuzat deja să accepte „ajutorul” oferit de guvern. Dar nu ne plac nici nouă criteriile discutabile după care se alocă acești bani.
De pildă, nu înțelegem de ce „grosul” este luat de marile televiziuni generaliste sau, în online, de platforme care trăiesc în proporție de 90% din divertisment, nu din știri.
De asemenea, ne revoltă faptul că primesc „ajutor” și acele trusturi media care cumulează datorii către stat mai mari decât întreaga sumă de 40 de milioane de euro pusă la dispoziție de guvern.
Aceste trusturi – aflate de ani buni în insolvență – au reușit să păcălească mereu prevederile legale, într-o formă sau alta, în complicitate cu administratorii judiciari sau, pur și simplu, trecându-și operațiunile și marca de pe o firmă pe alta. Nu e nevoie să dăm exemple, sunt binecunoscute.
Dar cel mai grav ni se pare că vor beneficia de acest „ajutor” și entitățile media care militează împotriva statului de drept sau împotriva apartenenței la spațiul euroatlantic.
Iarăși, nu trebuie să dăm nume – le puteți identifica voi cu ușurință. Culmea ironiei este că aceste entități care vor fi plătite acum de guvern ca să informeze corect au propagat, în perioada pandemiei, cele mai grosolane și mai nocive „fake news”.
Să mai spunem că nu am ajuns la această decizie – care ne va costa niște mii de euro pe lună – pentru că ne-am fi temut că asta ne-ar afecta în vreun fel independența editorială sau spiritul critic. Noi considerăm însă că, pe termen lung, este mai importantă credibilitatea în fața cititorilor decât situația financiară a companiei.
Și că principiile după care ne ghidăm atârnă mai mult decât indicatorii de profitabilitate.
P.S. Dacă într-adevăr apreciați poziția noastră, o puteți dovedi oricând abonându-vă, printr-un simplu click, aici.
