Aproximativ 100 de cercetători şi 70 de organisme au estimat o scădere a emisiilor de CO2 în 2020 cu aproximativ 2,4 miliarde de tone, la 34 de miliarde de tone de CO2, o scădere cu 6,7% faţă de nivelul din 2019.
O scădere de această amploare nu s-a mai înregistrat de la începutul erei industriale - nici măcar la recesiunile din 1981, 1992 şi 2009 sau la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial, în 1945 (-0,9 miliarde de tone de CO2) nu au fost astfel de valori -, se arată într-un articol ştiinţific publicat şi supervizat de către Pierre Friedlingstein de la Universitatea britanică din Exeter.
Această scădere a nivelului poluării este preconizată general, atât la nivel de ţară, cât şi de regiune.
Scăderi sensibile se preconizează în Statle Unite (-12%), în Uniunea Europeană (-11%) şi India (- 9%).
În schimb, se preconizează scăderi mai puţin sesizabile în China (-1,7%), unde restricţiile din cauza pandemiei covid-19 au fost impuse la înceutul anului şiau fost mai limitate în timp.
Aceste previziuni - şi nu măsurări directe - reprezintă media a patru modele, dintre care trei au fost propuse anul acesta, în vederea evaluării impactului carantinei asupra emisiilor reale de CO2, informează news.ro.
Prima metodă provine din abordarea istorică a Global Carbon Project, care efectuează proiecţii cu privire la nivelul emisiilor în funcţie de tendinţa din ultimii cinci ani şi care anticipează nivelul în anul în curs în funcţie de previziunile PIB-ului, foarte incerte în 2020.
Abordarea istorică a Global Carbon Project este singura care mizează pe o uşoară creştere a nivelul emisiilor în China. Din această cauză, estimările Global Carbon Project au efectuat media estimărilor sale istorice şi a celor actualizate ale celor trei noi modele, publicate în trei numere ale revistei Nature în 2020.
Autorii acestor trei noi modele sunt contributori istorici ai Global Carbon Project.
Corinne Le Quéré, o profesoară la Universitatea East Anglia şi preşedinta Înaltului Consiliu privind modificările climatice în Franţa, a propus o primă metodă care să ţină cont de impactul izolării asupra unor activităţi care emit CO2, precum transportul şi electricitatea, ”ceea ce a permis estimarea emisiilor zilnice”, potrivit lui Philippe Ciais, directorul cercetării la Laboratoire des sciences du climat et de l'environnement (LSCE).
”Însă atunci când indicii izolării revin la zero, dacă persistă o scădere a emisiilor, ea nu poate fi detectată”, spune el.
Philippe Ciais a contribuit împreună cu cercetătorul chinez Zhu Liu, de la Universitatea Tsinghua din Beijing, la o nouă metodă ”a inginerilor”, care are la bază ”activităţi zilnice în fiecare sector economic, transformate în emisii zilnice cu modele calibrate asupra emisiilor din 2019 în vederea prezicerii celor din 2020”.
Această metodă pare ”mai precisă, dar consumă timp de colectare şi prelucrare a unor volume mari de date”, apreciază el.
O ultimă abordare, propusă de către fizicianul şi climatologul Piers Forster, un cercetător la Universitatea din Leeds, autorul şi supervizorul multor rapoarte ale Grupului Interguvernamental de Experţi privind modificările climatice (GIEC), are la bază indici de mobilitate Google şi Apple în vederea deducerii tendinţelor emisiilor în fiecare ţară.
Nivelul utilizării transportului oferă informaţii despre gradul izolării în marea majoritate a ţărilor.
În pofida acestei scăderi generale a emisiilor, concentraţia de CO2 în atmosferă ar urma să crească în acelaşi ritm ca în în ultimele decenii, cu aproximativ 2,5 părţi la milion, la 412 părţi la milion în 2020.
”Scăderea cu 7% a emisiilor nu înseamnă aproape nimic, este un zgomot de fundal”, subliniază Philippe Ciais
Cu toate acestea, rolul oceanului în asimilarea carbonului a crescut, fără ca cercetătorii să înţeleagă cu exactitate care este motivul.
În vederea atingerii obiectivelor stabilite prin Acordul de la Paris de luptă împotriva modificărilor climatice, este necesar ca emisiile la nivel mondial să scadă între 25% şi 55%, în 2030, faţă de nivelul actual, pentru ca încălzirea globală a planetei să se se înscrie pe o traiectorie de 2°C şi 1,5°C, potriivt unui raport publicat săptămâna aceasta de Programul ONU pentru Mediu. Astfel, este necesară o scădere de 4-5% anual, până în 2020.
