Cu o infrastructură rutieră în mare parte identică cu cea din anii 1960-1970, cu excepția câtorva pasaje și poduri construite târâș, grăpiș de-a lungul celor peste 30 de ani de la Revoluție, și fără măcar un inel de centură la nivel de autostradă până în prezent, deși orice metropolă europeană are de zeci de ani, haosul a devenit ceva obișnuit în traficul bucureștean.
Mai mult, în loc să se îmbunătățească ceva, haosul crește. Conform „Traffic Index” realizat anual de TomTom, în 2023, Bucureștiul a ajuns din nou pe locul 8 în topul celor mai aglomerate orașe din lume, „căzând” de pe poziția a 7-a, ocupată în 2022, și este pe locul 4 în Europa. În 2021, Capitala a fost pe locul 8 în clasamentul global TomTom.
Timpul necesar parcurgerii unei distanțe de 10 kilometri în București a crescut cu 20 de secunde în 2023 față de 2022, până la 27 minute și 40 secunde.
Din cauza aglomerației de la orele de vârf, bucureștenii au pierdut 150 de ore în plus la volan anul trecut și au plătit aproape 1.000 de lei în plus pe carburant. În timpul săptămânii, cea mai mare congestie în trafic se înregistrează în zilele de miercuri, între orele 17.00 și 18.00, când o distanță de 10 kilometri este parcursă, în medie, în circa 41 de minute, conform TomTom Traffic Index.
Citește și: VIDEO Autostrada București, deschisă abia în 2027? Care tronson poate rămâne fără constructor?
Top 10 orașe din lume cu cel mai aglomerat trafic rutier
1. Londra
2. Dublin
3. Toronto
4. Milano
5. Lima
6. Bengaluru
7. Pune
8. București
9. Manila
10. Bruxelles
PMB nu a construit niciun loc de parcare în centru, dar a desființat sute doar pe 3 artere
Cum în afara înghesuielii de pe străzi, o problemă stringentă și din ce în ce mai acută în Capitală este și cea a locurilor de parcare, Newsweek a întrebat Primăria Municipiului București câte locuri noi de parcare au fost construite în ultimii 3 ani de PMB în Capitală. Atenție, prin construcție de locuri de parcare nu se înțelege trasarea de marcaje cu vopsea pe străzi, unde mașinile parcau deja, ci identificarea/cumpărarea de noi locuri/spații de către primărie, nivelarea și betonarea/asfaltarea acestora pentru a fi transformate în parcări sau construirea de structuri.
Răspunsul a venit prompt. În centrul Capitalei, nu a fost construit nici măcar un loc nou de parcare în 3 ani.
„Primăria Municipiului București, prin Direcția Generală Investiții, a construit în ultimii ani:
- Parcarea Pantelimon park&ride – 492 locuri de parcare;
- Parcarea de sub Pasajul Doamna Ghica – aproximativ 50 locuri de parcare;
- Parcarea supraterană din interiorul Stadionului Lia Manoliu – 1250 locuri de parcare.
Parcarea supraterană din interiorul Stadionului Lia Manoliu este dată în exploatare Companiei Municipale Parking București și va fi pusă în funcțiune după ce compania face investițiile necesare. Menționăm că parcarea a fost vandalizată.
Citește și: Bucureștiul, fără șansă să aibă inel de autostradă până în 2026. 26 km există doar pe hârtie
În ultima perioadă Primăria Municipiului București a demarat un amplu program de sistematizare a circulației, la nivelul Municipiului București, plan care conține crearea de benzi dedicate mijloacelor de transport în comun, amenajarea de noi locuri de parcare la nivelul străzilor, în inelul central si apoi către periferie, montarea de stâlpișori care împiedică parcarea pe trotuare și la nivelul arterelor principale, precum și construirea de noi parcaje.
La nivelul municipalității, aceste lucrări au fost stabilite prin Strategia de Parcare adoptată în anul 2008, prin care construirea de parcaje noi avea două direcții:
- construcția de parcări supraterane de tip Park and Ride la fiecare ieșire din Municipiul București;
- parcaje subterane folosindu-se spațiile si locațiile menționate în strategie.
Din anul 2008 până în prezent, configurația la nivelul Municipiului București în ceea ce privește spațiile si terenurile a fost modificată de mai multe ori, unele dintre acestea au fost retrocedate, iar pe altele au fost construite clădiri rezidențiale.
În momentul de față, Primăria Municipiului București este în plin proces de identificare a unor terenuri, spații pentru ca, împreună cu operatorul serviciului, să demareze procedurile legale în vederea începerii investițiilor”, a răspuns PMB la solicitarea Newsweek.
Citește și: VIDEO Cum arată A0 între DN5 și A2 și când se va circula? Trebuia să fie gata în octombrie 2023
PMB a desființat sute de locuri de parcare doar pe 3 artere, în zona Dorobanți - Floreasca
În a doua jumătate a anului trecut, viceprimarul Stelian Bujduveanu s-a lăudat pe unde a putut cu proiectul său de „revoluționare” a traficului în zona Dorobanți - Floreasca, prin introducerea de sensuri unice pe Calea Floreasca (spre nord, Bd. Mircea Eliade/ Bd. Ceaikovski) și Str. Radu Beller (spre sud, Calea Dorobanților/Ștefan cel Mare) și trasarea de benzi speciale pentru autobuze pe Calea Floreasca, Str. Radu Beller și Calea Dorobanți (între Piața Dorobanți și Ștefan cel Mare). Pe Calea Floreasca și Str. Radu Beller au fost vopseite și benzi pentru biciclete.
Rezultatul? Haosul în trafic este și mai mare și sute de locuri de parcare de pe cele 3 artere au fost desființate.
Concret, în lipsa unor măsuri adiacente, precum semaforizare inteligentă și reconfigurarea intersecțiilor (inclusiv prin construcția de infrastructură), sensurile unice de pe Calea Floreasca și Radu Beller blochează total, la orele de vârf, Șos. Ștefan cel Mare, mai ales pe axa sud-nord, și Calea Dorobanți, care a rămas doar cu două benzi pe sensul Piața Dorobanți - Ștefan cel Mare.
Cea mai mare problemă, la care, probabil, specialiștii în urbanism și trafic nici nu s-au gândit, este că dacă vrei acum să ajungi cu mașina din sud, de la Piața Victoriei, de exemplu, în nord, spre Pipera, de pildă, legal, nu mai poți să faci stânga decât într-un singur loc, la Spitalul de Urgență Floreasca, în intersecția Ștefan cel Mare/Calea Floreasca/Str. Polonă, unde semaforul pentru stânga ține circa 10 secunde. Trec maximum 5-6 mașini pe fază.
Citește și: Lista de promisiuni 2024 privind infrastructura rutieră: 7 cioturi de autostradă și 4 de drum expres
Înainte de introducerea „mărețelor” sensuri unice, de la Victoriei spre Pipera aveai cel puțin încă 3 variante. Fie puteai s-o iei pe Str. Paris până la Piața Dorobanți și, apoi, pe Beller până la Floreasca, fie puteai să faci stânga la intersecția Ștefan cel Mare cu Str. Roma/Căderea Bastiliei până la Piața Dorobanți și apoi mai departe pe Beller/Floreasca, fie puteai să faci stânga la intersecția Ștefan cel Mare cu Calea Dorobanți până la Piața Dorobanți, Beller, Floreasca.
Și, acesta este doar un singur exemplu în ceea ce privește rezultatele asupra traficului cotidian a introducerii celor două sensuri unice fără alte măsuri adiacente în zona Dorobanți - Beller.
Pe de altă parte, pentru introducerea sensurilor unice pe Calea Floreasca și Radu Beller și creare de benzi pentru autobuz pe Calea Floreasca, Radu Beller și Calea Dorobanți, între Piața Dorobanți și Ștefan cel Mare, au fost desființate sute de locuri de parcare.
PMB spune că a desființat 262 de locuri de parcare și că a reînființat 167.
„Prin procesul de sistematizare a circulației pe arterele menționate în petiție, au fost desființate 262 locuri de parcare de utilitate generală cu plată, iar în urma proiectului de sistematizare au fost reamenajate 167 de locuri de parcare”, a răspusn PMB pentru Newsweek, la întrebarea „Câte locuri de parcare au fost desființate prin introducerea sensurilor unice pe Calea Floreasca și Str. Radu Beller și a implementării benzii unice pentru STB pe Calea Dorobanților, între Piața Dorobanți și Bd. Iancu de Hunedoara?”.
Dar, în practică, au fost desființate mult mai multe locuri de parcare, având în vedere doar faptul că în unele zone de pe cele 3 artere se parca legal și în spic, precum și faptul că, de exemplu, doar Calea Dorobanți are circa 600 de metri lungime între Piața Dorobanți și Ștefan cel Mare, scăzând câte 15 metri pentru fiecare din cele 4 intersecții cu străduțele de pe acest sens, iar cu un spațiu de parcare de 6 metri pentru o mașină rezultă 100 de locuri lipsă doar pe acest segment.
