România a găzduit miercuri, 6 septembrie, la Palatul Cotroceni, o nouă ediție a Summitului Inițiativei celor Trei Mări (I3M), eveniment în care Grecia a devenit al 13-lea stat membru al acestei platforme politice, iar Ucraina și Republica Moldova au obținut calitatea de state participante asociate, iar joi, 7 septembrie, la Parlament, are loc Forumul de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări.
„Autostrada NATO”, care trece prin 7 țări, are 600 de km lipsă exact în România
În alocuțiunea susținută la Forumul de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, președintele Klaus Iohannis a vorbit, printre altele, și importanța strategică a autostrăzii Via Carpathia, care ar trebui să „lege” rutier Marea Baltică, de Marea Neagră și Egee, prin șapte țări, la Summitul celor Trei Mări de la București, dar a uitat să spună că România este veriga lipsă.
Citește și: România, veriga lipsă din autostrada Via Carpatia din flancul estic al NATO
„După Summitul pe care l-am găzduit, este foarte clar că Inițiativa și-a dovedit eficiența și importanța geo-economică, precum și rolul de catalizator al creșterii economice în regiune.
Ne aflăm acum la momentul maturizării, al fructificării oportunităților de investiții, inclusiv prin atragerea unor noi parteneri externi, a căror prezență astăzi, la Forum, doresc să o salut.
Am convingerea că actuala ediție a Forumului de Afaceri va completa deciziile substanțiale pe care le-am adoptat la Summitul de ieri", a declarat Klaus Iohannis.
Citește și: Primii 17,6 km ai autostrăzii Sibiu-Făgăraş, construiți de o firmă turcească după 8 ani de chin
Iohannis a vorbit despre importanța strategică a autostrăzii Via Carpathia, dar a uitat să spună că România este veriga lipsă
„Constanța este un reper și pentru un proiect emblematic de infrastructură al Inițiativei – calea ferată numită Rail2Sea, care va lega Constanța de Gdansk.
Via Carpathia este un alt proiect strategic regional de infrastructură, care trebuie să continue a fi susținut – o nouă legătură de autostradă între nordul și sudul Europei, care leagă portul lituanian Klaipeda, de la Marea Baltică, de portul grecesc Salonic, integrând astfel sistemele de transport ale statelor Inițiativei", a punctat Klaus Iohannis, la Forumul de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări de la București.
Citește și: Autostrada Unirii, A8 Tg Mureș - Tg Neamț, în pericol. Întârziere și de 12 ani, din cauza hârtiilor
Autostrada Via Carpathia, de importanță strategică pentru flancul estic al NATO. În România lipsesc circa 600 de kilometri
Via Carpatia (sau Via Carpathia) este un proiect transeuropean de infrastructură rutieră aflat în implementare, care va face legătura între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee.
Traseul începe în Lituania, la Klaipėda, continuă în Polonia, pe ruta Białystok - Lublin - Rzeszów, în Slovacia la Presov - Koszice și în Ungaria prin Miskolc - Debrecen (în prezent este planificată să se deschidă în 2025) și se termină în portul grecesc Salonic, via România și Bulgaria.
Pe teritoriul României traseul va avea două direcții, una spre portul Constanța, pe ruta Episcopia Bihor - Oradea - Arad - Timișoara - Lugoj - Făget - Deva - Orăștie - Sibiu - Pitești - București - Constanța - Marea Neagră și alta spre frontiera româno-bulgară la podul peste Dunăre de la Calafat-Vidin, pe ruta Episcopia Bihor - Oradea - Arad - Timișoara - Lugoj - Caransebeș - Herculane - Orșova - Drobeta Turnu Severin - Vînju Mare - Calafat, cu ramificația proiectului Via Carpatia spre frontiera sudică a Uniunii Europene.
Proiectul Via Carpathia a fost aprobat în anul 2006, când miniștrii de transport din Polonia, Lituania, Slovacia și Ungaria au semnat o declarație comună pentru extinderea rețelei trans-europene de transport prin crearea unei rute mai scurte care va conecta cele patru state.
Citește și: VIDEO Românii de la UMB s-au înfundat pe „Autostrada Ford”. Deschiderea în 2024, misiune imposibilă
Iar România, Bulgaria și Grecia s-au alăturat inițiativei în 2010. În unele țări sunt incluse și autostrăzi secundare cu ieșire la porturi.
România a realizat doar aproximativ jumătate din kilometrii de autostradă asumați prin Via Carpathia.
⮕ Arad - Timişoara - Lugoj. Este vorba de 67 kilometri de autostradă.
⮕ Lugoj – Deva. Se circulă pe 90 de kilometri. Există o porțiune din lotul doi, de 9 kilometri, care nu a fost finalizată. Este vorba de celebrul tunel pentru urși.
⮕ Deva – Sibiu. Sunt 120 km de autostradă finalizați.
⮕ Piteşti – Bucureşti – Constanţa. Tronsonul Piteşti – Bucureşti, parte din Autostrada A1, a fost construit înainte de 1989, în lungime de 110 km.
⮕ Autostrada Bucureşti - Constanţa A2, în lungime de 202 km, a fost finalizată în anul 2012.
Din traseul Via Carpathia prin România lipsesc circa 600 de kilometri.
De exemplu, din cei 135 de kilometri ai A3 Oradea - Arad sunt gata doar 3,5 kilometri
Autostrada A6 Lugoj - Calafat (Autostrada Sud), cu o lungime de 260 kilometri, este gata doar în proporție de 4% și nu se lucrează pe niciun trons în momentul de față.
Pe Autostrada A0 Centura Bucuresti, cu o lungime de 100,7 kilometri, se lucrează pe 84% din traseu, dar 16% sunt încă doar pe hârtie, deși ar trebui să fie gata în 2024.
