Joi începe la Luxemburg ultimul Consiliu Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al preşedinţiei suedeze a blocului comunitar, reuniune care nu are pe agendă aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, dar care va prilejui discutarea situaţiei generale a zonei libere de circulaţie şi stabilirea priorităţilor sale pentru următoarele 12 luni.
Negrescu: „România trebuie să se asigure că aderarea ei la Schengen se află pe lista Consiliului”
"Din nefericire, în ultimele luni preşedinţia suedeză nu a oferit o perspectivă clară privind aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen. În momentul de faţă nu avem un consens şi nu avem o schimbare a poziţiei Austriei vizavi de aderarea României la zona de liberă circulaţie", a declarat Negrescu.
El a precizat însă că punctul de pe ordinea de zi care face referire la situaţia generală a spaţiului Schengen, la care se va discuta raportul Comisiei Europene (CE) din acest an pe această temă, în care se menţionează printre altele şi necesitatea extinderii zonei de liberă circulaţie cu România şi Bulgaria, este unul important.
Citește și: Guvernul crește salariile polițiștilor, militarilor și angajaților din Sănătate la nivelul maxim
"Ulterior se va discuta şi despre priorităţile pentru spaţiul Schengen pentru următoarele 12 luni şi cum se vor monitoriza mecanismele de funcţionare ale spaţiului Schengen, şi ar fi important pentru România să se asigure că printre priorităţile asumate de Consiliu se află şi extinderea spaţiului Schengen şi intrarea României în zona de liberă circulaţie. Doar aşa putem avea garanţia rediscutării acestui subiect în următoarele 12 luni şi menţinerea temei sus pe agenda europeană", a afirmat eurodeputatul PSD, care este şi vicepreşedinte al Partidului Socialiştilor Europeni (PES).
În ceea ce priveşte scenariile existente în prezent privind aderarea României la Schengen, el susţine că vede în prezent trei, dintre care nici cel mai optimist nu mai sună la fel de bine ca acum câteva luni.
"Varianta optimistă este ca Spania, care va deţine preşedinţia Consiliului UE în a 2-a parte a anului, să reuşească să genereze un consens pe această tematică şi să avem un vot pozitiv în cadrul reuniunilor care au loc până la finalul anului. Dar aici avem următoarea problemă - alegerile anticipate din Spania", a afirmat Victor Negrescu, referindu-se la scrutinul convocat de Pedro Sanchez pe 23 iulie, în prima lună a viitoarei preşedinţii spaniole.
"Guvernul care şi-a dat demisia era un susţinător explicit al aderării României la spaţiul Schengen, având deja contacte la cel mai înalt nivel cu partea austriacă în a încerca să genereze un consens", a adăugat el.
Al 2-lea scenariu posibil este ca subiectul să nu fie discutat până la alegerile europene din 2024, ci doar ulterior desemnării viitoarei Comisii Europene, respectiv "să avem această temă pe care eventual România o poate impune următoarei formule de conducere europene", atunci când se formează structurile decizionale şi se desemnează persoanele pe funcţiile cele mai importante la nivel european.
"Al 3-lea scenariu, cel mai negativ, ar presupune ca această tematică să dispară complet de pe agenda europeană, să nu existe nicio perspectivă clară cu privire la un nou vot şi această temă lansată de partidele de dreapta din Austria cu privire la existenţa unor fluxuri migraţionale care ar trece prin România să se impună şi să dăuneze imaginii României, împingând perspectiva aderării spre o situaţie neclară", a mai afirmat Negrescu.
Practic, admite eurodeputatul PSD, s-ar putea ajunge în situaţia în care aderarea României la Schengen să nu fie rezolvată nici până în prima parte a lui 2025, când preşedinţia Consiliului UE va fi deţinută de Polonia, prima ţară care a încercat, în 2011, să obţină un consens în Consiliul JAI pentru aderarea ţării noastre la zona liberă de circulaţie.
"Dacă se va întâmpla acest lucru, din nefericire, vom vedea, practic, faptul că sistemul de vot bazat pe unanimitate în această privinţă nu poate fi funcţional. Şi, de asemenea, s-ar vedea că, din nefericire, în ciuda declaraţiilor tuturor ţărilor membre, niciun stat nu a reuşit să genereze acel consens de care aveam nevoie pe acest subiect şi ar trebui să avem o reformă profundă în tot ceea ce înseamnă modul în care gestionăm chestiunile europene", a pledat el.
Citește și: Momentul dureros prin care a trecut Gina Pistol în copilărie. Abandonată de tată, află adevărul
Întrebat dacă anticipează o schimbare de atitudine a celor care gestionează dosarul aderării României la Schengen în cazul în care acest deziderat nu va fi realizat în 2023, eurodeputatul a afirmat că "România trebuie să folosească toate mijloacele şi pârghiile legale pentru a putea să-şi impună punctul de vedere pe acest subiect, mai ales că dreptatea este de partea noastră, recomandările CE sunt explicite în acest sens (...)".
"În sensul acesta trebuie să folosim şi modul în care votăm în Consiliu, trebuie să folosim şi instrumentele legale, în mod special Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, să folosim, de exemplu, raportul pe care îl voi elabora în a 2-a parte a anului în Parlamentul European, care va solicita statelor membre să-şi justifice veto-ul în baza unor argumente juridice valide. Şi sunt multe alte mecanisme prin care România poate acţiona mult mai direct în a-şi impune punctul de vedere", a explicat eurodeputatul PSD.
În acelaşi timp, el a precizat că se teme că "un eventual refuz sau o altă întârziere în ceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen riscă să alimenteze euroscepticismul la noi în ţară şi curentele antieuropene deşi, culmea, tocmai partidele antieuropene din statele vestice sunt cele care blochează aderarea României la spaţiul Schengen".
