Această variantă răspunde într-adevăr la tratamentele existente şi este în declin din 2010. „Nu există niciun motiv să ne alarmăm", a dat asigurări Chris Wymant, cercetător epidemiolog la Universitatea Oxford şi autorul principal al studiului, publicat joi în revista Science.
Descoperirea ar putea ajuta însă la o mai bună înţelegere a modului în care virusul HIV, care provoacă SIDA, atacă celulele.
Studiul demonstrează, de asemenea, că un virus poate evolua pentru a deveni mai virulent - o ipoteză ştiinţifică îndelung studiată în teorie, dar cu foarte puţine exemple concrete.
Varianta Delta a coronavirusului a fost recent un astfel de exemplu.
În total, cercetătorii au descoperit 109 persoane infectate cu această variantă de HIV, doar patru dintre ele în afara Ţărilor de Jos (în Belgia şi Elveţia).
Citește și: Valentine’s Day: 5 destinații romantice de city-break, pentru posesorii de certificat verde
Majoritatea erau bărbaţi care întreţin relaţii sexuale cu alţi bărbaţi, de o vârstă similară cu persoanele infectate cu virusul în general.
Noua variantă s-a dezvoltat la sfârşitul anilor 1980 şi în anii 1990 şi s-a răspândit mai rapid în anii 2000. Probabil datorită eforturilor Ţărilor de Jos de a controla boala, aceasta este în declin din 2010.
Ea a fost denumită „varianta VB", pentru „varianta virulentă a subtipului B" - cel mai comun subtip din Europa.
Virusul HIV este în continuă schimbare, astfel încât fiecare persoana infectată are o versiune uşor diferită, ceea ce în majoritatea cazurilor nu contează.
Citește și: Canada, pregătită să trimită soldaţi suplimentari în Polonia şi ţările baltice, din cauza Rusiei
Însă varianta nou descoperită are peste 500 de mutaţii.
„Descoperirea unei noi variante este normală, însă găsirea unei noi variante cu proprietăţi neobişnuite nu este. Cu atât mai puţin cu o virulenţă crescută", a declarat Chris Wymant, potrivit Agerpres.
„Rezultatele noastre subliniază importanţa accesului constant la testare pentru cei cu risc de a contracta HIV, pentru a permite diagnosticarea precoce, urmată de un tratament iniţiat imediat după aceea", a subliniat într-un comunicat epidemiologul Christophe Fraser, co-autor al studiului.
Cercetătorii nu au putut explica ce mutaţii specifice ale variantei VB au cauzat virulenţa ridicată a acesteia sau prin ce mecanism. Ei speră ca studiile viitoare să poată răspunde la aceste întrebări.
„Este vorba despre un avertisment, nu ar trebui să fim niciodată prea îndrăzneţi şi să presupunem că un virus va evolua pentru a deveni mai benign", a subliniat Chris Wymant, o concluzie de interes în contextul dezbaterilor actuale despre COVID-19.
