România va putea atrage suma maximă de aproape 80 de miliarde de euro.
Pachetul financiar este compus din bugetul multianual al UE (2021-2027, cu o perioadă de grație de maximum trei ani) și fondul de relansare economică numit NextGeneration EU (bani ce pot fi cheltuiți pe proiecte timp de patru ani).
Între Parlamentul European și Consiliul UE, sub președinția rotativă a Germaniei, au avut loc negocieri intense, mai ales pe tema legăturii între alocarea banilor și respectarea statului de drept.
Deal reached. #EUBudget 🔥
— Rasmus Andresen 🇪🇺🏳️🌈 (@RasmusAndresen) November 10, 2020
Și Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, a confirmat acordul între cele două instituții. Pachetul financiar mai trebuie votat de plenul Parlamentului European, de Consiliul UE și de parlamentele naționale pentru a intra în vigoare.
Acordul dintre Parlamentul European și Consiliul UE prevede câteva noutăți față de versiunea inițială, convenită în luna iulie în Consiliul European de către șefii de stat și de guvern. Astfel, potrivit unui comunciat Renew Europe, a fost agreat un calendar pentru pentru introducerea de noi resurse proprii, inclusiv o taxă pentru deșeurile din materiale plastice care va intra în vigoare din 2021, o taxă digitală, un mecanism de ajustare a frontierelor de carbon, veniturile de pe piața internă a carbonului până în 2023 și o taxă pe tranzacțiile financiare (FTT) care urmează să fie introdusă până cel târziu în 2026.
De asemenea, bugetul prevăzut pentru o serie de programe UE importante, evidențiate de Consiliu, va fi majorat semnificativ prin crearea de noi mecanisme, până la valoarea de 16 miliarde de euro. Programul de Sănătate UE se va tripla, programele de cercetare și inovare se vor apropia de alocarea ambițioasă de 3% din PIB, programul „Drepturi și valori” va fi dublat, InvestEU, ERASMUS și Frontex vor fi consolidate, potrivit g4media.ro.
